sâmbătă, 31 ianuarie 2009

+ Alchimie 5: Perioada de Incepere a Operei

Marea Opere cum spuneam si in postarea precedenta se incepe in zodia Berbecului sau in cea a Taurului (Berbec -Taur = aprilie-mai) in functie de metalul de la care se porneste alaturi de tipul de Antiamoniu si in funtie de influentele planetare.
De ce in perioada aceasta? Si sub ce influente planetare?
Primavara=Renastere, Reintinerire a naturii, Puritate, etc...
In aceasta perioada influentele Soarelui si a Lunii sunt mult mai mari. Soarele este exaltat in Berbec, iar Luna exaltata in Taur. Rezultatul este Mercur in Gemeni prin intermediul Pamantului.
Dar nu oricand se poate obtine aceasta combinatie, caile fiind diferite de fiecare data.
Anul acesta se pare ca o influenta buna ar fi ca inceperea sa fie inainte de mijlocul lui Aprilie cand Soarele este in exaltare in zodia Berbec, iar Luna este Plina cu o Iluminare de peste 9 decenii.
E bine sa se tina cont si de numerologie si de limbajul ocult.


Succes!

Alchimiel, 31 ianuarie 2009

+ Invataturi Budiste 3: Calatorul

Buddha povesteşte următoarea parabolă, într-o sutră:
" Un călător întâlni un tigru. Fugii, urmărit de tigru, până ajunse la o prăpastie. Se agăţă de corzile unei viţe sălbatice şi-şi dădu drumul în prăpastie. Tigrul îl aştepta sus. Omul privi în jos şi văzu că în fundul prăpastiei îl pândea alt tigru. Şi doi şoareci începură să roadă corzile viţei ... Atunci, omul văzu, crescută într-o crăpătură a stâncii, o fragă. Ţinându-se de corzi, se întinse şi o culese. O băgă în gură. Ce gust minunat avea ! "

+ Invataturi: Doi Embrioni Umani!

Discutie intre doi embrioni umani (gemeni in burta mamei) 

- Si tu crezi in viata de dupa nastere? 
- Desigur. Dupa nastere trebuie sa urmeze ceva. Probabil ca ne aflam aici tocmai pentru a ne pregati pentru ceea ce urmeaza. 
- Ce prostie! Dupa nastere nu urmeaza nimic. Si, de altfel, cum ar putea sa arate? 
- Nu stiu exact, dar desigur ca va fi mai multa lumina decat aici. Poate ca vom umbla pe propriile picioare si vom manca cu propria gura. 
- Ce tampenie! Nu se poate sa umbli. Iar ca sa mananci cu gura, chiar ca ar fi de ras! Doar noi mancam prin cordonul ombilical… Insa ia sa iti spun eu ceva: putem exclude viata de dupa nastere, pentru ca deja acum e prea scurt cordonul ombilical. 
- Ba da, ba da, cu siguranta va fi ceva. Insa, probabil, ceva mai altfel decat ne-am obisnuit aici. 
- Pai de acolo nu s-a intors nimeni. Odata cu nasterea, viata se termina, pur si simplu. De altfel, viata nu este altceva decat o permanenta inghesuiala, in intuneric. 
- Eu nu stiu exact, cum va fi, daca ne vom naste, dar desigur ca o vom gasi pe MAMA, iar ea va avea grija de noi. 
- Pe mama? Tu crezi in mama? Si dupa tine, unde ar putea ea sa fie? 
- Pai oriunde, in jurul nostru. Doar traim in ea si prin ea. Fara ea, nu am fi deloc. 
- Eu nu cred asta! Eu nu am vazut nicicand, nici un fel de mama, asa ca e evident ca nu exista. 
- Dar, uneori, cand suntem in liniste, o auzim cum canta, simtim cum mangaie lumea din jurul nostru. Stii, eu cred ca viata adevarata ne asteapta abia de acum incolo!


autor necunoscut

+ Invataturi: Samuraiul Intelept

Ce daruri accepti?

Langa Tokio traia un vestit razboinic Samurai, care a decis sa-i indrume pe cei tineri in budismul Zen. Se spune ca in ciuda varstei inaintate, el putea infrange orice adversar.

Intr-o dupa-amiaza, un luptator - cunoscut pentru lipsa lui de scrupule - a ajuns in localitatea unde traia batranul Samurai. Era cunoscut pentru tehnicile lui de a provoca la lupta, astepta pana cand adversarul facea prima miscare si apoi contraataca cu viteza.

Tanarul luptator nu pierduse inca nici o lupta. Auzind de reputatia Samuraiului, a decis sa-l invinga pentru a-si mari faima.

Toti studentii erau impotriva luptei, dar batranul Samurai a acceptat provocarea. S-au adunat toti in piata din centrul orasului, iar tanarul a inceput sa-l insulte pe Samurai. A aruncat cateva pietre in directia lui, l-a scuipat in fata, i-a aruncat toate insultele ce exista sub soare, i-a insultat pana si pe stramosii sai.

Timp de cateva ore, a facut totul pentru a-l provoca pe maestru, dar batranul ramanea impasibil. La sfarsitul dupa-amiezii, simtindu-se obosit si umilit, razboinicul a abandonat si a plecat.

Deceptionati de faptul ca maestrul primise atat de multe insulte si provocari, studentii l-au intrebat:

- Cum ai putut rabda atat de multa umilinta? De ce nu ti-ai folosit spada, chiar daca stiai ca ai fi pierdut, in loc sa-ti expui lasitatea in fata tuturor?

Daca cineva vine la tine cu un dar si tu nu il primesti, cui apartine darul? intreba Samuraiul.

-Celui care ti l-a oferit, replica unul dintre discipoli.

- La fel si cu orice manie, insulta sau invidie, spuse maestrul. Cand nu sunt acceptate, continua sa apartina celui care le-a purtat.


In viata de zi cu zi sunt nenumarate situatiile in care ne trezim prinsi fara sa vrem in tot felul de situatii nedorite.

Fiecare clipa isi are darul ei. Unele daruri ne sunt de folos, altele ne incurca. Totul depinde de noi. Putem alege sa acceptam orice dar si sa ne lasam atrasi in jocul altora, sau sa fim selectivi. si sa acceptam doar acele daruri care ne ajuta in cresterea noastra.

+ Psalmul 2 - Al lui David

1. Pentru ce s-au întărâtat neamurile şi popoarele au cugetat deşertăciuni?  
2. S-au ridicat împăraţii pământului şi căpeteniile s-au adunat împreună împotriva Domnului şi a unsului Său, zicând:  
3, "Să rupem legăturile lor şi să lepădăm de la noi jugul lor".  
4. Cel ce locuieşte în ceruri va râde de dânşii şi Domnul îi va batjocori pe ei!  
5. Atunci va grăi către ei întru urgia Lui şi întru mânia Lui îi va tulbura pe ei;  
6. Iar Eu sunt pus împărat de El peste Sion, muntele cel sfânt al Lui, vestind porunca Domnului.  
7. Domnul a zis către Mine: "Fiul Meu eşti Tu, Eu astăzi Te-am născut!  
8. Cere de la Mine şi-Ţi voi da neamurile moştenirea Ta şi stăpânirea Ta marginile pământului.  
9. Le vei paşte pe ele cu toiag de fier; ca pe vasul olarului le vei zdrobi!"  
10. Şi acum împăraţi înţelegeţi! Învăţaţi-vă toţi, care judecaţi pământul!  
11. Slujiţi Domnului cu frică şi vă bucuraţi de El cu cutremur.  
12. Luaţi învăţătură, ca nu cumva să Se mânie Domnul şi să pieriţi din calea cea dreaptă, când se va aprinde degrab mânia Lui! Fericiţi toţi cei ce nădăjduiesc în El. 

+ Psalmul 1 - Al lui David

1. Fericit bărbatul, care n-a umblat în sfatul necredincioşilor şi în calea păcătoşilor nu a stat şi pe scaunul hulitorilor n-a şezut;  
2. Ci în legea Domnului e voia lui şi la legea Lui va cugeta ziua şi noaptea.  
3. Şi va fi ca un pom răsădit lângă izvoarele apelor, care rodul său va da la vremea sa şi frunza lui nu va cădea şi toate câte va face vor spori:  
4. Nu sunt aşa necredincioşii, nu sunt aşa! Ci ca praful ce-l spulberă vântul de pe faţa pământului.  
5. De aceea nu se vor ridica necredincioşii la judecată, nici păcătoşii în sfatul drepţilor.  
6. Că ştie Domnul calea drepţilor, iar calea necredincioşilor va pieri.  
5. Atunci va grăi către ei intru urgia Lui şi întru mânia Lui îi va tulbura pe ei;  
6. Iar Eu sunt pus împărat de El peste Sion, muntele cel sfânt al Lui, vestind porunca Domnului.  
7. Domnul a zis către Mine: "Fiul Meu eşti Tu, Eu astăzi Te-am născut!  
8. Cere de la Mine şi-ţi voi da neamurile moştenirea Ta şi stăpânirea Ta, marginile pământului.  
9. Le vei paşte pe ele cu toiag de fier; ca pe vasul olarului le vei zdrobi!"  
10. Şi acum împăraţi, înţelegeţi! Învăţaţi-vă toţi, care judecaţi pământul!  
11. Slujiţi Domnului cu frică şi vă bucuraţi de El cu cutremur.  
12. Luaţi învăţătură, ca nu cumva să Se mânie Domnul şi să pieriţi din calea cea dreaptă, când se va aprinde degrab mânia Lui! Fericiţi toţi cei ce nădăjduiesc în El. 

vineri, 30 ianuarie 2009

+ Alchimie 4: Marea Opera




Alchimia in zilele noastre este putin cunoscuta oamenilor din lumea intreaga. Au disparut vremurile in care studentii din Apus mai ales cei de la medicina practicau Alchimia in speranta ca vor realiza Marea Opera a acestei Arte Perfecte. Pacat ca doar cativa au meritat recompensa pentru eforturile depuse in realizarea acestui obiectiv, lumea la un moment dat datorita lipsei de dovezi devenind chiar sceptica legat de existenta Pulberii Magice(Piatra Filosofala).
Hermes Trismegistus, Paracelsus, Roger Bacon, Philaletes, Nicholas Flamel, Arthepius si multi altii mai mult sau mai putin cunoscuti ne-au adus la cunostiinta importante dovezi legate de existenta acestei Mari Opere alchimice. Dovezile atesta puterea ei de a transforma omul din interior spre exterior - din inferior in superior, precum si puterea ei vindecatoare si de transmutare a metalelor inferioare in aur pur sau argint pur.
Alchimia este de doua tipuri: alchimie exterioara ce finalizeaza in cel de-al doilea tip, adica alchimia interioara. Acest lucru este important de stiut deoarece pentru a realiza Marea Opera omul trebuie sa fie un desavarsit al ambelor tipuri de alchimie.
Marea Opera reprezinta o pulbere rosu-purpurie, galbena (cea rosie nedesavarsita) sau alba (ptr Luna-Albedo- sau ptr Soare-desavarsita).
Obtinerea Marei Opere se incepe in zodia Berbecului sau a Taurului(Soarele exaltare in Berbec si Luna Exaltare in Taur), acest lucru variaza datorita influentelor planetare asupra materiei cu care se doreste inceperea. Deobicei se incepe de la Saturn(Magnezia) sau Jupiter, dar se poate obtine si din Marte(dureaza 3 zile), Venus sau Mercur. Acestea sunt toate metale imperfecte. Soarele si Luna in schimb sunt metale perfecte ce se pot obtine din Opera.
Fiecare dintre aceste metale se combina cu Antiamoniu, "unul simplu de culoare neagra"(Paracelsus) sau alb numit si Oxid de Magneziu sau Bismut(aceste substante nu sunt acelea chimice din Tabelul lui Mendeleev) care in combinatie cu primul alaturi de Saturn pot aduce Luna.
Paracelsus ne-a lasat importante retete ale Marei Opere intr-un limbaj ocult cunoscut doar adevaratilor spagyriti. El ne spune ca pentru a obtine aceast Arcan Perfect(arcan=medicament) trebuie sa despartim Magnezia in cele trei principii ale sale: Mercur, Sulf si Sare(Spirit, Suflet si Materie Fizica) care trebuiesc purificate si apoi unite la loc in rapoarte armonioase. Astfel obtinandu-se Piatra Filosofala - Magister al Vietii.

Calea pentru a intelege modul de preparare este scurta, se afla in noi si in jurul nostru(natura). In noi si in natura e scris cu mana lui Dumnezeu si nu cu mana omului.

“Dumnezeu nu a scris legile sale în pagini de carte, ci înainte de toate în inima, în mintea şi în spiritul vostru. [...] Scriptura este lucrarea omului, dar viaţa şi toate cele ce o găzduiesc sunt totdeauna lucrarea lui Dumnezeu. [...] De ce studiaţi şi vă agăţaţi cu atâta încăpăţânare de scripturile cele moarte, care nu sunt decât lucrarea mâinilor neîndemânatice ale omului?” - Extras din Evaghelia Pacii lui Ioan

Acestea sunt Cuvintele care vi le aduc in fata ale Apostolului Ioan si de asemenea si Paracelsus a spus Cuvinte asemanatoare legat de Arta Alchimica. Avem totul in jurul nostru, sa profitam de acest lucru in a atinge perfectiunea. Cunoasterea omului e mare, dar mai mare este Dumnezeu!


Alchimiel, 30 ianuarie 2009

+ Psalmul 82 - Un psalm al lui Asaf


1. Dumnezeu stă în adunarea lui Dumnezeu; El judecă în mijlocul dumnezeilor:
2. -"Pînă cînd veţi judeca strîmb, şi veţi căuta la faţa celor răi? -
3. Faceţi dreptate celui slab şi orfanului, daţi dreptate nenorocitului şi săracului,
4. Scăpaţi pe cel nevoiaş şi lipsit, izbăviţi -i din mîna celor răi."
5. Dar ei nu vor să ştie de nimic, nu pricep'nimic, ci umblă în întunerec; de aceea se clatină toate temeliile pămîntului.
6. Eu am zis: "Sînteţi dumnezei, toţi sînteţi fii ai Celui Prea Înalt.
7. Însă veţi muri ca nişte oameni, veţi cădea ca un domnitor oarecare."
8. -"Scoală-Te, Dumnezeule, şi judecă pămîntul! Căci toate neamurile sînt ale Tale." 



Ce doreste sa spuna Dumnezeu omului?!

miercuri, 28 ianuarie 2009

+ Evanghelia lui Toma - Invataturi de Alchimie Interioara



Aceste invataturi ale apostolului Toma daca le cititi cu mare atentie ve-ti observa ca in acelasi timp sunt si invataturi alchimice de transmutare interioara. Va urez lectura placuta!



Prolog. 1 Acestea sunt cuvintele cele ascunse pe care le-a grăit Iisus cel Viu şi pe care le-a scris Didim Iuda Toma:

1. Şi a spus [Iisus]: Oricine va găsi înţelesul acestor cuvinte nu va gusta moartea. (TGTom. 1. Tom. 111. Ioan 8,51. Tom. Atl. 1)

2. Iisus a spus: Cel care caută să nu înceteze să caute până nu va găsi, şi atunci când va găsi se va tulbura, şi dacă se va tulbura, se va minuna şi va fi rege peste tot. (Tom. 92. Tom. 94. Luc. 11,9-13. Mat. 7,7-11. Ev. Evreilor 4)

3. Iisus a spus: Dacă cei care vă conduc vă zic: „Uitaţi-vă, împărăţia este în cer!” atunci păsările vor ajunge înaintea voastră în cer; dacă vă spun că [împărăţia] este în mare, atunci peştii vor ajunge înaintea voastră . Ea [împărăţia] însă se află înlăuntrul vostru şi în afara voastră. Când vă veţi cunoaşte pe voi înşivă, atunci veţi fi cunoscuţi şi veţi înţelege că sunteţi fii ai Tatălui cel Viu. Dar dacă nu vă veţi cunoaşte pe voi înşivă, atunci veţi fi săraci şi voi înşivă veţi fi sărăcie. (TGTom. 3. Tom. 51. Tom. 113. Deut. 30,11-14. Luc. 17,20-25. Mat. 24,23-28. Marc. 13,21-23. Rom. 10,5-6)

4. Iisus a spus: Omul bătrân de zile nu va pregeta să-1 întrebe pe copilul cel mic, de numai şapte zile, despre locul vieţii şi va fi viu, căci mulţi dintre cei dintâi vor fi cei din urmă şi vor deveni unul singur . (TGTom. 4. Luc. 10,21-22. Luc. 13,30. Mat. 11,25-30. Mat. 20,16. Marc. 10,31. Cop. Tom. 7,1-4. Hipolit Refutatio 5.7)

5. Iisus a spus: Cunoaşte ceea ce este în faţa ta, şi ceea ce îţi este ascuns îţi va fi descoperit, căci nu este nimic ascuns care să nu se arate. (TGTom. 5. Tom. 6. Luc. 8,16-17. Luc. 12,1-3. Mat. 10,26-27. Marc. 4,21-22)

6. Şi ucenicii l-au întrebat, spunându-i: Vrei să postim ? În ce fel să ne rugăm ? Să facem milostenie? De la care mân¬căruri să ne abţinem ? A spus Iisus: Nu minţiţi, şi ceea ce urâţi să nu faceţi, căci toate sunt descoperite în faţa cerului şi nu este nimic ascuns care să nu se arate şi nu este nimic acoperit care să nu se descopere. (TGTom. 6. Tom. 5, Tom. 27. Tom. 104. Tob. 4,15. Luc. 6:31. Luc. 8,16-17. Luc. 11.1-4, Luc. 12,1-3. Mat. 6. Mat. 10,26-27. Marc. 4,21-22. Did. 8,1-3. Talmud Sabat 31a)

7. Iisus a spus: Ferice de leul acela pe care îl va mânca un om, căci leul se va face om. Şi blestemat este omul pe care îl va mânca leul, căci [tot] om se va face leul . (Tom. 11. Tom. 60)

8. Şi a spus [Iisus]: Omul seamănă cu pescarul acela înţelept care şi-a aruncat năvodul în mare şi 1-a scos din mare plin cu peşti mici, iar între aceştia a căzut un peşte mare şi bun. Pescarul înţelept a aruncat toţi peştii mici înapoi în mare. El a ales fără nici o greutate peştele cel mare. Cine are urechi de auzit, să audă! (Mat. 13,47-50. Omiliile lui Filoxen 1,9)

9. Iisus a spus: Iată, semănătorul a ieşit, şi-a umplut mâna [cu seminţe şi] le-a aruncat. Unele au căzut pe drum şi au venit păsările şi le-au ciugulit; altele au căzut pe piatră şi nu au prins rădăcini jos în pământ şi nu au înălţat spice către cer; altele au căzut între spini care au înăbuşit seminţele şi viermii le-au mâncat. Altele au căzut pe pământ bun şi au dat roadă bună spre cer: au produs şaizeci pe măsură şi o sută douăzeci pe măsură. (Luc. 8,4-8. Luc. 8,11-15. Mat. 13,3-9. Mat. 13,18-23. Marc. 4,2-9. Marc. 4,13-20. Cop. Tom. 12,1-2. Apoc. Iacob 8,1-2)

10. Iisus a spus: Foc am aruncat asupra lumii, şi iată, Eu îl păzesc până ce va dogori. (Luc. 12,49. Pistis Sophia 141)

11. Iisus a spus: Cerul acesta va trece şi cel ce este deasupra lui va trece, şi cei morţi nu trăiesc şi cei vii nu vor muri. În zilele în care mâncaţi ceea ce era mort făceaţi ca acesta să fie viu. Atunci când veţi fi în lumină, ce veţi face ? În ziua în care eraţi unu v-aţi făcut doi; [iar acum] când sunteţi doi, ce veţi face? (Tom. 7. Tom. 111. Isaia 34,4. Luc. 16,17. Luc. 23,32-33. Mat. 5,18. Mat. 24,34-35. Marc. 13,30-31. Dial. Mânt. 56-57. Hipolit Refutatio 5.8.32)

12. Ucenicii i-au spus lui Iisus: Ştim că vei pleca de la noi . Cine va deveni mai marele peste noi ? Iisus le-a spus: Oriunde veţi merge, vă veţi duce la Iacob cel Drept, datorită căruia s-au făcut cerul şi pământul . (Luc. 9,46. Luc. 22,24-26. Marc. 9,33-35)

13. Iisus le-a spus ucenicilor lui: Asemui-ţi-mă şi spuneţi-mi cu cine semăn. A spus Simon Petru: Semeni cu un înger drept. A spus Matei: Semeni cu un filozof înţelept. A spus Toma: Stăpâne, gura mea nu va îngădui nicicum să spun cu cine semeni . Iisus a spus: Eu nu sunt stăpânul tău deoarece ai băut şi te-ai îmbătat din izvorul acela clocotitor pe care eu l-am măsurat. Şi 1-a luat [pe Toma] şi 1-a dus deoparte şi i-a spus trei cuvinte . Când Toma a venit la tovarăşii lui, ei l-au întrebat ce i-a spus Iisus. Toma le-a spus: Dacă v-aş zice unul din cuvintele pe care [Iisus] mi le-a spus, aţi lua pietre şi le-aţi arunca în mine şi un foc ar ieşi din pietre şi v-ar mistui. (Tom. 28. Luc. 9,18-22. Luc. 21,34. Mat. 16,13-21. Ioan 4,13-15. Marc. 8,27-30)

14. Iisus le-a spus: Dacă veţi posti, veţi zămisli vouă păcat, şi dacă vă veţi ruga, veţi fi osândiţi, şi dacă veţi face milostenie, veţi face rău duhurilor voastre. Iar când veţi merge într-o ţară oarecare şi veţi străbate prin ţinutu¬rile [ei] şi veţi fi primiţi, mâncaţi ceea ce vă vor pune în faţa voastră, [şi] vindecaţi pe cei bolnavi dintre ei. Căci ceea ce intră în gurile voastre nu vă va spurca, ci ceea ce iese din gurile voastre, aceasta vă va spurca . (Tom. 6. TGTom. 6. Tom. 27. TGTom. 27. Luc. 11,1-4. Luc. 9,1-6. Luc. 10, 1-12, Mat. 6,2-18. Mat. 10,5-15. Mat. 15,10-20, Marc. 6,7-13. Marc. 7,14-23. 1 Cor. 10,27. Fapt. 10,9-16. Fapt. 11,1-10. Did. 8,1-3)

15. Iisus a spus: Când îl veţi vedea pe acela care nu a fost născut de femeie, închinaţi-vă cu faţa [la pământ] şi slă-viţi-1, [căci] acela este tatăl vostru . (Coran 17,61. Psaltirea Maniheistă 121, 25-33)

16. Iisus a spus: Poate oamenii gândesc că eu am venit ca să aduc pace lumii. Ei nu ştiu că am venit ca să aduc dezbinări în lume, foc, sabie şi război, căci [dacă] vor fi cinci într-o casă, trei vor fi împotriva a doi şi doi vor fi împotriva a trei, tatăl va fi împotriva fiului şi fiul împotriva tatălui şi vor sta de unul singur. (Tom. 10. Mih. 7,5-6. Luc. 12,49-53. Mat. 10,34-39. Marc. 13,12)

17. Iisus a spus: Vă voi da ceea ce ochiul n-a mai văzut, nici urechea nu a mai auzit, nici mâna nu a mai atins şi nici nu a mai intrat [vreodată] în inima omului. (Isa. 64,13. Luc. 10,23-24. Mat. 13,16-17. 1 Cor. 2,9. Faptele lui Petru 39)

18. Ucenicii i-au spus lui Iisus: Spune-ne cum va fi sfârşitul nostru. Iisus a spus: Oare aţi descoperit începutul ca să căutaţi sfârşitul ? Căci în locul unde este începutul, acolo va fi şi sfârşitul. Ferice de cel care stă întru început, căci el va cunoaşte sfârşitul şi nu va gusta moartea. (Tom. 1. Tom. 19. Tom. 85. TGTom. 1)

19. Iisus a spus: Ferice de cel care era de la început mai înainte de a fi. Dacă îmi veţi fi ucenici şi veţi asculta cuvintele mele, aceste pietre vă vor sluji. Căci aveţi cinci pomi în rai care nu se schimbă vară şi iarnă şi frunzele lor nu cad. Cel care îi va cunoaşte nu va gusta moartea. (Tom. 1. Tom. 18. Tom. 85. TGTom. 1).

20. Ucenicii i-au spus lui Iisus: Spune-ne cu ce se aseamănă împărăţia Cerurilor. Le-a spus [Iisus]: Seamănă cu o sămânţă de muştar, cea mai mică dintre seminţe. Când cade pe pământ lucrat răsare [din ea] un lujer mare şi va fi adăpost pentru păsările cerului. (Iez. 17,22-24. Dan. 4,17-19. Mat. 13,31-42. Marc. 4,30-32. Dial. Mânt. 88-89)

21. Măria i-a spus lui Iisus: Cu cine se aseamănă ucenicii tăi ? [Iisus] a spus: Seamănă cu nişte copii mici care locuiesc pe un ogor care nu este al lor. Atunci când proprietarii ogorului vor veni, vor spune: „Daţi-ne înapoi terenul nostru”. Ei se vor despuia în faţa lor ca să-1 dea înapoi, şi le vor înapoia ogorul lor. De aceea vă zic că dacă stăpânul casei ştie că vine hoţul, el va veghea înainte ca [hoţul] să vină şi nu-i va îngădui să pătrundă în casa sa a împărăţiei sale, şi să ia bunurile lui. Vegheaţi înaintea lumii, fiţi încinşi cu putere multă încât hoţii să nu afle vreo cale de a ajunge la voi, căci al lor va fi câştigul pe care îl aşteptaţi. De-ar fi printre voi un om care să priceapă ! Când rodul s-a copt el a venit în grabă cu secera lui şi 1-a cules. Cine are urechi de auzit, să audă! (Tom. 35. Tom. 37. Tom. 103. TGTom. 37. Fac. 3,7-11. Mat. 12,29. Mat. 24,37-44. Marc. 3,27. Luc. 11,21-22. Luc. 12,39-40. 1Tes. 5,2, 2Pet. 3,10. Apoc. 3,3. Apoc. 16,15)

22. Iisus a văzut nişte prunci care sugeau lapte. A spus ucenicilor lui: Aceşti prunci care sug lapte se aseamănă cu cei care vor intra în împărăţie. [Ucenicii] i-au spus lui: Oare vom intra în împărăţie facându-ne prunci? Iisus le-a spus: Când veţi face din doi unu, şi veţi face partea din afară totuna cu partea dinăuntru şi partea dinăuntru totuna cu partea din afară, şi partea de sus totuna cu partea de jos, şi veţi face din bărbat şi din femeie unul şi acelaşi, încât bărbatul să nu mai fie bărbat şi femeia să nu mai fie femeie, şi veţi face [doi] ochi în locul unui ochi şi o mână în locul unei mâini, un picior în locul unui picior şi un chip în locul unui chip, atunci veţi intra în împărăţie . (Tom. 46. Tom. 106. Tom. 114. Mat. 18,1-4. Mat. 19,13-15. Marc. 9,33-37. Marc. 10,13-16. Luc. 9,46-48. Luc. 18,15-17. Ioan 3,1-10. Gal. 3,28-29. Ev. Egiptenilor)

23. Iisus a spus: Vă voi alege, unul dintr-o mie şi doi din zece mii şi vor sta ca unul. (Tom. 49. Tom. 75. Tom. 106. Eccl. 7,28. Mat. 22,14. Pistis Sophia 134)

24. Ucenicii lui au spus: Arată-ne locul unde eşti, căci trebuie să-1 căutăm. [Iisus] le-a spus: Cine are urechi să audă ! Lumina este înlăuntrul unui om al luminii şi [ea] luminează întreaga lume, iar dacă nu luminează, atunci este întuneric. (Tom. 24. Mat. 6,22-23. Mat. 5,14-16. Luc. 11,33-36. Ioan 1,6-13. Ioan 8,12-16. Ioan 12,35-36. Ioan 14,2-7. Dial. Mânt. 8. Dial. Mânt. 14. Dial. Mânt. 27-28. Dial. Mânt. 60-63. Dial. Mânt. 77-78)

25. Iisus a spus: Iubeşte-1 pe fratele tău ca pe propriul tău suflet şi ai grijă de el ca de lumina ochilor tăi . (Lev. 19,18. Mat. 22,34-40. Marc. 12,28-34. Luca 10,25-29. Rom. 13,8-10. Gal. 5,13-15. Barn. 19,5)

26. Iisus a spus: Paiul din ochiul fratelui tău îl vezi, dar bârna din ochiul tău nu o vezi. Când vei scoate bârna din ochiul tău vei vedea ca să scoţi paiul din ochiul fratelui tău. (TGTom. 26. Mat. 7,1-5. Luc. 6,37-42)

27. Dacă nu veţi posti de lumea [aceasta], nu veţi afla împărăţia. Dacă nu veţi face sabatul, sabat, nu îl veţi vedea pe Tatăl . (Tom. 6. Tom. 14. Tom. 104. TGTom. 6. TGTom. 27. Mat. 9,14-17. Mat. 12,1-8. Marc. 2,23-28)

28. Iisus a spus: Am stat în mijlocul lumii şi m-am arătat lor în carne şi i-am găsit pe toţi beţi şi nu am găsit pe nici unul din ei însetat. Sufletul meu s-a umplut de durere pentru fiii oamenilor, căci ei sunt orbi în inimile lor şi nu văd. Căci deşerţi au venit pe lume şi tot deşerţi caută să iasă din lume, dar acum ei sunt beţi. Când se vor trezi din [beţia] vin[ului] însă, se vor căi. (TGTom. 28. Luc. 21,34-36. Ioan 1,14)

29. Iisus a spus: Dacă a fost carnea făcută pentru suflet, aceasta este o minune; iar dacă sufletul [a fost făcut] pentru trup, aceasta este minunea minunilor. Însă eu mă minunez de cum această mare bogăţie s-a sălăşluit în această sărăcie. (Tom. 87. Tom. 112. TGTom. 29. Rom. 8,1-8. Gal. 5,16-26)

30. Iisus a spus: Acolo unde sunt trei zei, ei sunt zei. Acolo unde sunt doi sau unul, eu sunt cu el . (Tom. 22. Tom. 23. Tom. 49. Tom. 75. Tom. 106. TGTom. 30+77)

31. Iisus a spus: Nici un profet nu e primit în satul lui şi nici un medic nu vindecă pe cei care îl cunosc. (TGTom. 31. Mat. 13,57-58. Marc. 6,4-5. Luc. 4,23-24. Ioan 4,43-45)

32. Iisus a spus: Cetatea zidită pe un munte înalt şi bine întărită nu poate cădea şi nici nu poate fi ascunsă. (TGTom. 32. Mat. 5,14-16)

33. Iisus a spus: Ceea ce vei auzi în urechea ta, să propovăduieşti de pe acoperişurile voastre la urechea cealaltă . [Căci] nimeni nu aprinde o făclie ca s-o pună sub [obroc] şi nici nu o pune într-un loc ascuns, ci o pune în sfeşnic ca oricine intră sau iese să vadă lumina ei. (TGTom. 33. Mat. 5,14-16. Mat. 10,26-27. Marc. 4,21-23. Luc. 8,16-17. Luc. 12,2-3)

34. Iisus a spus: Dacă un orb va călăuzi pe un [alt] orb, amândoi vor cădea în groapă. (Mat. 15,14. Luc. 6,39)

35. Iisus a spus: Este cu neputinţă ca cineva să intre în casa celui puternic şi să-1 ia cu forţa, decât dacă îl leagă de mâini. Atunci îl vor mişca din casa lui. (Tom. 21. Tom. 103. Mat. 12,22-30. Marc. 3,23-27. Luc. 11,14-23)

36. Iisus a spus: Nu vă faceţi griji din zori până în seară şi din seară până în zori pentru ceea ce veţi pune pe voi . (TGTom. 36. Mat. 6,25-34. Luc. 12,22-34. Dial. Mânt. 51-52)

37. Au spus ucenicii lui: Care va fi ziua când te vei înfăţişa nouă şi care este ziua când te vom vedea ? Iisus a spus: Când vă veţi despuia şi nu vă veţi ruşina şi veţi lua hainele voastre şi le veţi pune sub picioarele voastre, ca nişte copii mici, şi le veţi călca , atunci îl veţi vedea pe Fiul Celui Viu şi nu vă veţi teme. (Fac. 3,7-11. Tom. 21. TGTom. 37. Ev. Egiptenilor)

38. Iisus a spus: De multe ori aţi dorit să auziţi cuvintele acestea pe care vi le spun vouă şi nu aţi avut de la cine alt¬cineva să le auziţi . Vor fi zile când mă veţi căuta şi nu mă veţi găsi. (TGTom. 38. Mat. 13,17. Luc. 10,23-24. Luc. 17,22. Ioan 7,32-36. Iren. Adv. Haer. 1.20.2)

39. Iisus a spus: Fariseii şi cărturarii au luat cheile cunoaşterii şi le-au ascuns. Nici ei nu au intrat, nici nu i-au lăsat pe cei care doreau să intre. Iar voi fiţi isteţi ca şerpii şi curaţi ca porumbeii. (Tom. 102. TGTom. 39. Mat. 10,16. Mat. 23,13. Luc. 11,52)

40. Iisus a spus: O mlădiţă de vie a fost sădită în afara Tatălui şi nu s-a întărit [şi de aceea] va fi smulsă şi nimicită. (Mat. 15,13. Ioan 15,1-6)

41. Iisus a spus: Celui care are i se va da, iar celui care nu are i se va lua şi puţinul pe care îl are . (Tom. 70. Mat. 13,10-13. Mat. 25,14-30. Marc. 4,24-25. Luc. 19.11-27)

42. Iisus a spus: Fiţi trecători .

43. I-au spus ucenicii lui: Cine eşti tu de ne spui aceste lucruri? [Iisus a răspuns: Oare] din cele ce eu vă spun nu vă daţi seama cine sunt eu? Dar voi aţi ajuns ca iudeii, căci ei iubesc pomul şi urăsc rodul şi iubesc rodul dar urăsc pomul. (Tom. 45. Mat. 7,15-20. Mat. 12,33. Luc. 6,43-45)

44. Iisus a spus: Oricine va spune ceva împotriva Tatălui va fi iertat şi oricine va spune ceva împotriva Fiului va fi iertat, dar oricine va spune ceva împotriva Sfântului Duh nu va fi iertat nici pe pământ, nici în cer. (Mat. 12,31-32. Marc. 3,28-30. Luc. 12,10)

45. Iisus a spus: Strugurii nu se culeg din spini şi nici smochinele nu se culeg din ciulini, căci [aceştia] nu dau roade. Omul cel bun scoate [cele] bune din vistieria lui; [iar] omul cel rău scoate [cele] rele din vistieria lui cea rea, care este în inima lui, căci din pri¬sosinţa inimii lui el scoate [cele] rele. (Tom. 43. Mat. 7,15-20. Mat. 12,33-37. Luc. 6,43-45)

46. Iisus a spus: De la Adam până la Ioan Botezătorul, nimeni dintre cei născuţi din femeie nu s-a ridicat deasupra lui Ioan Botezătorul încât să plece ochii [în faţa] lui . Iar eu v-am zis: acela dintre voi care va fi [ca unul] mic va cunoaşte împărăţia şi va fi mai înălţat decât Ioan. (Tom. 22. Mat. 11,11. Mat. 18,3. Marc. 10,15. Luc. 7,28)

47. Iisus a spus: Este cu neputinţă ca un om să încalece pe doi cai sau să întindă două arcuri [în acelaşi timp], şi este cu neputinţă ca un slujitor să slujească la doi stăpâni [căci] îl va cinsti pe unul şi îl va dispreţui pe celălalt. Nici un om bând vin vechi nu doreşte ime¬diat să bea vin nou. Nu se toarnă vin nou într-un burduf vechi, ca nu cumva acesta să crape, şi nu se toarnă vin vechi într-un burduf nou, căci [vinul] s-ar strica. [Tot aşa] nu se coase petece vechi pe o haină nouă, căci [aceasta] s-ar rupe. (Mat. 6,24. Mat. 9,16. Marc. 2,21. Luc. 5,36-39. 2 Pseudo-Clem. 6,1-6)

48. Iisus a spus: Dacă doi vor face pace unul cu celălalt în aceeaşi casă, ei vor spune muntelui: „Mişcă-te!”, şi [muntele] se va mişca . (Tom. 106. Mat. 17,19-20. Mat. 21,18-22. Marc. 11,20-25. Luc. 17,5-6. 1 Cor. 13,2)

49. Iisus a spus: Fericiţi [sunteţi] cei singuri şi aleşi, căci veţi ajunge în împărăţie. Căci de acolo sunteţi şi acolo vă veţi întoarce . (Tom. 23. Tom. 75. Tom. 106. Mat. 22,14)

50. Iisus a spus: Dacă vă vor zice: „De unde sunteţi?”, spuneţi-le: „Noi am venit din lumină, din locul unde lumina a luat fiinţă prin ea însăşi, a stat [pe picioare] şi s-a arătat în chipul lor”. Dacă vă vor zice: „Voi sunteţi ?”, spuneţi-le: „Noi suntem copiii ei [ai luminii] şi aleşii Tatălui celui Viu”. Dacă vă întreabă: „Care este semnul Tatălui vostru în voi?”, spuneţi-le: „O mişcare şi o odihnă”. (Tom. 83. Tom. 84)

51. Ucenicii i-au spus: Când va fi ziua în care se vor odihni cei morţi? Şi când va fi ziua în care va veni lumea cea nouă ? [Iisus] le-a spus: Ceea ce aşteptaţi a venit [deja], dar voi nu o cunoaşteţi. (Tom. 3. Tom. 113. TGTom. 3. Luc. 17,20-21. Dial. Mânt. 16)

52. Ucenicii i-au spus: Douăzeci şi patru de profeţi au grăit în Israel şi toţi au vorbit despre tine . [Iisus] le-a spus: Aţi lăsat la o parte pe Cel viu dinaintea voastră şi aţi grăit despre cei morţi. (1 Pet. 1,10-12. Ev. Evreilor 2)

53. Ucenicii i-au spus: Tăierea împrejur ne este de folos sau [nu]? [Iisus] le-a spus: Dacă ar fi de folos, tatăl lor i-ar fi născut din mama lor [deja] tăiaţi împrejur. Însă adevărata tăiere împrejur, în duh, este cu totul folositoare. (Rom. 2,25-29. 1 Cor. 7,17-19. Filip. 3,3. Col. 2,11-14)

54. Iisus a spus: Fericiţi cei săraci, căci a lor va fi împărăţia Cerurilor. (Luc. 6,20. Mat. 5,3)

55. Iisus a spus: Cine nu-şi urăşte tatăl şi mama nu poate fi ucenicul meu, şi [cine nu] îşi urăşte fraţii şi surorile şi nu îşi ia crucea, aşa cum am făcut eu , nu va fi vrednic de mine. (Tom. 99. Tom. 101. Mat. 10,34-39. Mat. 16,24-25. Marc. 8,34-35. Luc. 14,25-33)

56. Iisus a spus: Oricine a cunoscut lumea a găsit un cadavru şi lumea nu este vrednică de cel care a găsit un cadavru. (Tom. 80. Tom. 111. Kephalaia Maniheistă XLVII 120,31-121,2.)

57. Iisus a spus: împărăţia Tatălui se aseamănă cu un om care are semănătură [bună]. Duşmanul lui a venit în timpul nopţii şi a semănat neghină asupra seminţei celei bune. Omul nu le-a dat voie [lucrătorilor] să smulgă neghina. El le-a spus: „Să nu veniţi să smulgeţi neghina şi să smulgeţi şi grâul împreună cu ea. Căci în ziua recoltei neghinele se vor vedea limpede, vor fi smulse şi arse”. (Mat. 13,24-30. Marc. 4,26-29)

58. Iisus a spus: Fericit este omul care s-a chinuit , căci a găsit viaţa. (1 Pet. 3,14)

59. Iisus a spus: Priviţi spre Cel Viu cât timp sunteţi vii, ca nu cumva să muriţi, să căutaţi să-1 vedeţi şi să nu-1 puteţi vedea. (Ioan 7,33-34. Ioan 8,21. Ioan 13,33)

60. Au văzut un samaritean care căra un miel, intrând în Iudeea. A spus [Iisus] ucenicilor lui: Acela în jurul mielului . [Ucenicii] i-au spus: Ca să-1 omoare şi să-1 mănânce. [Iisus] le-a spus: Cât timp e viu nu îl va mânca, dar dacă îl omoară şi acesta devine cadavru [atunci îl va putea mânca]. Ei au spus: Nu poate face altfel. [Iisus] le-a spus: Asemenea şi voi căutaţi pentru voi un loc întru odihnă, ca să nu deveniţi cadavre şi să fiţi mâncaţi . (Tom. 7. TGTom. 7. Tom. 11)

61. Iisus a spus: [Din] doi [care] se vor odihni acolo pe un pat, unul va muri şi celălalt va trăi. Salomeea a spus [lui Iisus]: Cine eşti tu, omule ? Ca [trimis] din [partea] cuiva, ai urcat pe patul meu şi ai mâncat la masa mea . Iisus i-a spus: Eu sunt cel ce apare din cel ce este unu ; mi s-au dat din cele ale Tatălui meu. [Ea i-a spus:] Eu sunt ucenica ta. [Iisus i-a spus:] De aceea îţi spun: Când [cineva] va fi unu , se va umple de lumină, iar când [cineva] se va împărţi, se va umple de întuneric. (Mat. 24,37-44. Mat. 11,25-27. Luc. 10,21-22. Luc. 17,26-35. Ioan 3,31-36. Ioan 13,1-4. Theodotus 36,1-2)

62. Iisus a spus: Eu spun tainele mele acelora [care sunt vrednici de] tainele [mele]. Ceea ce face dreapta voastră să nu o ştie stânga voastră . (Mat. 6,2-4. Mat. 13,10-17. Marc. 4,10-12. Luc. 8,9-10. Clem. Alex. Stromata 5.10.63.7)

63. Iisus a spus: Era un om bogat care avea multe bogăţii. El [şi-]a spus: „Voi folosi bogăţiile mele ca să semăn, să secer, să plantez şi să umplu hambarele mele cu roade, [în aşa fel] ca să nu am nevoie de nimic”. Acestea erau gândurile lui [pe care le avea] în inima lui. Şi chiar în noaptea aceea a murit. Cine are urechi, să audă ! (Luc. 12,13-21. Sir. 11,18-19)

64. Iisus a spus: Un om avea oaspeţi şi, când a pregătit masa, 1-a trimis pe slujitorul său ca să-i cheme pe oaspeţi. S-a dus la primul [şi] i-a zis: „Stăpânul meu te cheamă”. [Acela] i-a spus: „Am nişte bani pentru nişte negustori care vin la mine deseară şi eu merg să fac comenzi la ei. Cer iertare [că nu pot veni la] masă”. S-a dus [slujitorul] la altul [şi] i-a spus: „Stăpânul meu te cheamă”. [Acela] i-a spus: „Am cumpărat o casă şi sunt chemat pentru câteva zile; nu voi avea răgaz”. S-a dus [slujitorul] la altul [şi] i-a spus: „Stăpânul meu te cheamă”. [Acela] i-a spus: „Prietenul meu se însoară şi eu îi fac masă şi nu pot merge. Cer iertare [că nu pot veni la] masă”. S-a dus [slujitorul] la altul [şi] i-a spus: „Stăpânul meu te cheamă”. [Acela] i-a spus: „Am cumpărat o moşie, mă duc să iau arenda şi [de aceea] nu pot veni. Cer iertare”. A venit slujitorul [şi] i-a spus stăpânului său: „Cei pe care i-ai chemat la masă s-au scuzat”. Stăpânul i-a zis slujitorului: „Du-te afară pe drumuri şi adu pe oricine găseşti ca să ia masa”. Cumpărătorii şi negustorii nu vor intra în lăcaşurile Tatălui meu. (Mat. 22,1-14. Luca 14,15-24. Sir. 26,29)

65. [Iisus] a spus: Un om bun avea o vie şi a dat-o la nişte arendaşi ca s-o lucreze şi să primească rodul de la ei . L-a trimis pe slujitorul lui ca arendaşii să-i dea rodul viei. [Arendaşii] l-au prins pe slujitor şi l-au bătut [încât] aproape că l-au omorât. Slu¬jitorul s-a dus la stăpânul lui şi i-a spus [cele întâmplate]. Stăpânul [şi-]a spus: „Poate nu-i cunoştea şi a trimis alt slujitor. Arendaşii l-au bătut [şi] pe celălalt. Atunci stăpânul l-a trimis pe fiul său, spunându-şi: „Poate le va fi ruşine în faţa lui, a fiului meu. Arendaşii aceia, deoarece ştiau că el este moştenitorul viei, l-au prins şi l-au ucis. Cine are urechi, să audă ! (Mat. 21,33-46. Marc. 12,1-12. Luca. 20,9-19.)

66. Iisus a spus: Arătaţi-mi piatra aceea pe care au aruncat-o zidarii. Ea este piatra din capul unghiului . (Ps. 118,22. Mat. 21,42. Marc. 12,10. Luc. 20,17. Fapt. 4,11. 1 Pet. 2,4. 1 Pet. 2,7)

67. Iisus a spus: Celui care cunoaşte totul [dar] are lipsă de [cunoaşterea de] el însuşi, îi lipseşte totul . (Tom. Atl. 138,16-18)

68. Iisus a spus: Ferice de voi când veţi fi urâţi şi prigoniţi şi [ei] nu vor găsi loc [acolo] unde aţi fost prigoniţi . (Mat. 5,10-12. Luc. 6,22-23. 1 Pet. 4,12-19. Clem. Alex. Stromata 4.6.41.2)

69. Iisus a spus: Fericiţi cei care au fost prigoniţi în inimile lor, [căci] aceştia l-au cunoscut pe Tatăl cu adevărat. Fericiţi cei flămânzi, căci pântecele celui dorit va fi îndestulat. (Mat. 5,6. Mat. 5,10-12. Luc. 6,21. Luc. 6,22-23)

70. Iisus a spus: Când veţi naşte ceea ce este în voi, ceea ce aveţi vă va salva, [iar] dacă nu aveţi aceasta în voi, ceea ce nu aveţi în voi vă va omorî. (Tom. 41. Mat. 13,10-13. Mat. 25,14-30. Marc. 4,24-25. Luc. 19,11-27)

71. Iisus a spus: Voi dărâma [această] casă şi nimeni nu o va putea clădi [din nou] . (Mat. 26,59-68. Mat. 27,39-40. Marc. 14,55-65. Marc. 15,29-30. Fapt. 6,12-14)

72. Un om i-a spus [lui Iisus]: Spune-le fraţilor mei să împartă bunurile tatălui meu cu mine. [Iisus] i-a spus: O, omule, cine m-a făcut pe mine împărţitor ? S-a întors spre ucenicii lui şi le-a zis: Oare sunt eu un împărţitor ? (Luc. 12,13-21)

73. Iisus a spus: Secerişul este bogat, iar lucrătorii sunt puţini. Rugaţi-1 pe stăpân să trimită lucrători la seceriş. (Mat. 9,35-38. Luc. 10,1-16. Ioan 4,31-38)

74. A spus: Doamne ! Mulţi sunt în jurul jgheabului, dar nimeni nu este în fântână . (Origen, Contra Celsum 8,15)

75. Iisus a spus: Mulţi stau la uşă, dar cei singuri vor intra în camera nunţii . (Tom. 23. Tom. 49. Tom. 106. Mat. 22,14)

76. Iisus a spus: Împărăţia Tatălui se aseamănă cu un negustor care avea marfa şi a găsit un mărgăritar. Negustorul era înţelept: a vândut marfa [şi] a cumpărat doar mărgăritarul. Căutaţi şi voi comoara sa care nu piere şi dăinuie, [acolo] unde molia nu se apropie şi nici viermele nu o strică. (Mat. 6,19-21. Mat. 13,45-46. Luc. 12,33-34)

77. Iisus a spus: Eu sunt lumina aceea care este asupra tuturor. Eu sunt totul şi totul vine de la mine şi totul ajunge la mine. Despicaţi un lemn şi eu sunt acolo, ridicaţi o piatră şi mă veţi găsi acolo . (TGTom. 30+77. Mat. 18,20. Ioan 8,12-20)

78. Iisus a spus: De ce aţi ieşit la câmp ? Ca să vedeţi o trestie clătinată de vânt? Şi ca să vedeţi un om cu haine moi pe el [precum cele ale] regilor voştri şi ale celor puternici ai voştri? Aceştia au haine moi peste ei şi nu pot cunoaşte adevărul. (Mat. 11,7-15. Luc. 7,24-30)

79. O femeie din mulţime i-a spus: Fericit e pântecele care te-a purtat şi [fericiţi] sânii care te-au hrănit! [Iisus] i-a spus: Fericiţi cei care au ascultat cuvântul Tatălui [şi] l-au păzit cu adevărat, căci vor veni zile când veţi spune: „Fericit pântecele acela care nu a zămislit şi [fericiţi] sânii aceia care nu au alăptat” . (Luc. 11,27-28. Luc. 23,29. Ev. Egiptenilor)

80. Iisus a spus: Cel care a cunoscut lumea a găsit un trup, iar lumea nu este vrednică de cel care a găsit un trup . (Tom. 56. Tom. 111)

81. Iisus a spus: Cine a ajuns bogat, să ajungă rege, şi cine are putere, să renunţe [la ea]. (Tom. 110. Mat. 19,23. Marc. 10,23. Luc. 18,24. Dial. Mânt. 20)

82. Iisus a spus: Cel care este aproape de mine este aproape de foc şi cel care este departe de mine este departe de împărăţie. (Marc. 12,34)

83. Iisus a spus : Chipurile sunt arătate omului şi lumina dinăuntrul lor se ascunde în chipul luminii Tatălui. El se va descoperi, iar chipul Lui [va fi] ascuns de lumina Lui. (1 Tim. 6,15-16. 2 Cor. 3,18. 2 Cor. 4,4-6)

84. Iisus a spus: Acum , când vedeţi asemănarea voastră vă bucuraţi, iar când veţi vedea chipurile voastre, cele care au luat fiinţă la începutul vostru , care nici nu mor, nici nu se arată , cum veţi putea îndura? (Fac. 1,26-28)

85. Iisus a spus: Printr-o mare putere şi [printr-o] mare bogăţie Adam a luat fiinţă şi nu a fost vrednic de voi, căci dacă ei ar fi fost vrednici nu [ar fi gustat] moartea. (Fac. 3,17-19)

86. Iisus a spus: [Vulpile au vizuinile] lor şi păsările au cuiburile lor; fiul omului [însă] nu are un loc unde să-şi rezeme capul şi să se odihnească . (Mat. 8,20. Luc. 9,58)

87. Iisus a spus: Nenorocit [e] trupul care depinde de un [alt] trup şi nenorocit [e] sufletul care depinde de cele două [trupuri] . (Tom. 29. Tom. 112)

88. Iisus a spus: Vor veni la voi îngeri şi profeţi şi vă vor da ceea ce este al vostru şi voi, de asemenea, daţi-le ceea ce aveţi în mâinile voastre şi spuneţi către voi înşivă: „Când [va veni] ziua în care vor veni şi vor lua ceea ce este al lor?”.

89. Iisus a spus: De ce spălaţi partea din afară a paharului? Nu înţelegeţi că Cel care a creat partea dinăuntru [este] tot acela care a creat partea din afară? (Mat. 23,25-26. Luc. 11,39-41)

90. Iisus a spus: Veniţi la mine, căci bun este jugul meu şi blândă este stăpânirea mea şi [în ea] veţi găsi odihnă pentru voi. (Mat. 11,29-30)

91. I-au spus: Spune-ne cine eşti, ca să credem în tine. Le-a spus: Voi cercetaţi faţa cerului şi a pământului, iar pe acela care este înaintea voastră nu cunoaşteţi şi nu ştiţi să cercetaţi această clipă. (Mat. 16,3. Luc. 12,56)

92. Iisus a spus: Căutaţi şi veţi găsi. Însă ceea ce m-aţi întrebat în zilele [acelea] [şi] nu v-am spus atunci, acum sunt doritor să le spun şi voi nu le căutaţi. (Tom. 2. Tom. 94. TGTom. 2. Mat. 7,7-8. Luc. 11,9-10. Ioan 16,4,20-28)

93. Nu daţi cele sfinte câinilor că le vor arunca în bălegar. Nu aruncaţi mărgăritare porcilor că vor face din ele ... . (Mat. 7,6. Did. 9,5)

94. Iisus [a spus]: Cine caută va găsi şi celui care bate [la uşă] i se va deschide. (Tom. 2. Tom. 92. TGTom. 2. Mat. 7,7-8. Luc. 11,9-10. Ioan 16,20-28. Dial. Mânt. 9-12)

95. [Iisus a spus]: Dacă aveţi bani nu-i daţi cu camătă, ci daţi-i aceluia din mâna căruia nu-i veţi lua [înapoi]. (Luc. 6,34. Mat. 5,42)

96. Iisus [a spus]: Împărăţia Tatălui se aseamănă cu o femeie [care] a luat puţină drojdie [şi a ascuns-o] în aluat şi a făcut pâini mari. Cine are urechi, să audă ! (Luc. 13,21-22)

97. Iisus a spus: Împărăţia Tatălui se aseamănă cu o femeie [care] purta un ulcior plin cu făină [şi] umbla pe un drum îndepărtat. S-a spart toarta ulciorului şi făina s-a vărsat pe drum în urma ei. Ea nu ştia că se întâmplase aşa ceva şi nu şi-a dat seama de [acest] necaz. Când a deschis [uşa şi a intrat] în casa ei, a pus ulciorul jos şi 1-a găsit gol.

98. Iisus a spus: Împărăţia Tatălui se aseamănă cu un om care voia să ucidă un om de vază . Acasă, a scos sabia şi a înfipt-o în perete ca să-şi dea seama dacă mâna lui va avea putere în ea [de a înfige sabia]. Atunci l-a ucis pe [acel] om de vază. (Luc. 14,31)

99. Ucenicii i-au spus: Fraţii tăi şi mama ta stau afară. El le-a spus: Cei care sunt în acest loc şi fac voia Tatălui meu sunt fraţii mei şi mama mea. Ei sunt aceia care vor intra în împărăţia Tatălui meu. (Tom. 55. Tom. 101. Mat. 12,46-50. Marc. 3,31-35. Luc. 8,19-21. Ev. Ebionită 5)

100. I-au arătat lui Iisus [o monedă de] aur şi i-au spus: Oamenii Cezarului ne cer dări. El le-a spus: Daţi-i Cezarului ceea ce este al Cezarului, daţi-i lui Dumnezeu ceea ce este al lui Dumnezeu şi daţi-mi mie ceea ce este al meu . (Mat. 22,15-22. Marc. 12,13-17. Luc. 20,20-26)

101. Cine nu-şi urăşte tatăl şi mama în felul meu nu poate deveni ucenicul meu, şi cine nu-şi iubeşte tatăl şi mama în felul meu nu poate deveni ucenicul meu. Căci mama mea [...] , iar [mama mea] adevărată mi-a dat viaţa. (Tom. 55. Tom. 99. Tom. 105. Mat. 10,34-39. Mat. 16,24-28. Luc. 9,23-27. Luc. 14,25-33)

102. Iisus a spus: Vai de ei, fariseii, căci se aseamănă cu un câine care doarme în ieslea unor boi, căci nici el nu mănâncă, nici pe boi nu-i lasă să mănânce. (Tom. 39. TGTom. 39. Mat. 23,13. Luc. 11,52)

103. Iisus a spus: Fericit este omul acela care ştie prin ce parte vor intra hoţii, în aşa fel încât să se ridice, să-şi adune împărăţia şi să-şi încingă mijlocul de la început, înainte ca ei să intre. (Tom. 21. Luc. 12,39-40. Mat. 24,37-44. 1 Tes. 5,2. 2 Pet. 3,10, Apoc. 3,3. Apoc. 16,15)

104. I-au spus lui [Iisus]: Vino să ne rugăm astăzi şi să postim. Iisus a spus: Ce păcat am făcut sau în ce am fost biruit? Dar când mirele va ieşi din camera de nuntă, atunci să se roage şi să postească [oamenii]. (Tom. 6. Tom. 14. Tom. 27. TGTom. 27. Mat. 9,14-17. Marc. 2,18-22. Luc. 5,33-39)

105. Iisus a spus: Pe acela care-şi va cunoaşte tatăl şi mama, [ei] îl vor numi fiu de curvă . (Ioan 8,39-47)

106. Iisus a spus: Când veţi face din doi unu, veţi fi fiii omului şi dacă veţi spune „Munte, mişcă-te!”, [muntele] se va mişca. (Tom. 22. Tom. 23. Tom. 48. Tom. 49. Tom. 75. Mat. 17,19-20. Mat. 21,18-22. Marc. 11,20-25. 1 Cor. 13,2. Ev. Egiptenilor)

107. Iisus a spus: Împărăţia se aseamănă cu un păstor care avea o sută de oi. Una din ele, cea mai mare, s-a rătăcit. [Păstorul] le-a lăsat pe cele nouăzeci şi nouă [şi] a căutat-o pe aceea până ce a găsit-o. După ce s-a necăjit, i-a spus oii: „Te iubesc mai mult decât pe cele nouăzeci şi nouă”. (Mat. 18,12-14. Luc. 15,3-7)

108. Iisus a spus: Cine bea din gura mea va deveni ca mine [şi] eu, de asemenea, voi deveni ceea ce el este şi cele ascunse i se vor descoperi. (Ioan 4,7-15. Ioan 7,37-39. 1 Cor. 10,4. Apoc. 22,17)

109. Iisus a spus: Împărăţia se aseamănă cu un om care avea în ogorul lui o comoară ascunsă, de care nu ştia, şi după moartea lui a lăsat ogorul fiului său. Fiul său nu ştia [acest lucrul, a luat ogorul şi 1-a vândut. Şi acela care 1-a cumpărat a venit să-1 are, a găsit comoara şi a început să dea banii cu camătă oricui voia el. (Mat. 13,44)

110. Iisus a spus: Cine a găsit lumea şi a ajuns bogat să renunţe la lume. (Tom. 81. Mat. 19,23. Marc. 10,23. Luc. 18,24)

111. Iisus a spus: Cerurile şi pământul se vor desfăşura în faţa voastră şi cel care e viu din cel care e viu nu va vedea moartea. Căci Iisus a zis: Lumea nu este vrednică de acela care se găseşte pe sine însuşi. (Tom. 11. Isa. 34,4. Luc. 16,17. Luc. 23,32-33. Mat. 5,18. Mat. 24,34-35. Marc. 13,30-31)

112. Iisus a spus: Vai de carnea care depinde de suflet [şi] vai de sufletul care depinde de carne. (Tom. 29. Tom. 87)

113. Ucenicii i-au spus [lui Iisus]: În ce zi va veni împărăţia ? [Iisus a răspuns]: Ea nu va veni în chip văzut . Nu se va spune: „Iată, în partea [aceasta]” sau „Iată, în [partea] aceea”. Însă Împărăţia Tatălui se întinde pe pământ, iar oamenii nu o văd. (Tom. 3. Tom. 51. TGTom. 3. Mat. 24,23-28. Marc. 13,21-23. Luc. 17,20-25)

114. Simon Petru le-a spus: Maria să plece dintre noi, căci femeile nu sunt vred¬nice de Viaţă . Iisus a spus: Iată, eu o voi călăuzi [în aşa fel] ca s-o fac bărbat, ca să fie şi ea un suflet viu asemenea vouă, bărbaţilor. Căci orice femeie care se face bărbat va intra în Împărăţia Cerurilor. (Tom. 22. Gal. 3,28-29)



PS: In curand Evanghelia Pacii lui Ioan!

sâmbătă, 24 ianuarie 2009

+ Invataturi: Legenda Divinitatii Omului

O legenda veche spune ca mai demult oamenii erau buni. Dar au profitat atat de mult de puterea divina din ei incat stapanul tuturor zeilor a decis sa le ia aceasta putere si sa o ascunda intr-un loc unde va fi imposibil de gasit. Tot ce i-a ramas sa faca era sa gaseasca ascunzatoarea potrivita.
A fost convocat consiliul zeilor pentru a se gasi solutia. Zeii au sugerat:
-De ce sa nu ingropam puterile omului in pamant?
Brahma a raspuns:
-Nu, nu vom face asta pentru ca omul va sapa adanc si le va gasi…
Atunci zeii au spus:
-In acest caz, sa le trimitem divinitatea pe cel mai adanc fund al oceanului!
Dar Brahma a raspuns din nou:
-Mai devreme sau mai tarziu omul va explora adancurile oceanului si cu siguranta ca o vor gasi si o vor aduce la suprafata…
Atunci zeii s-au aratat invinsi:
-Nici pamantul, nici oceanul nu sunt locuri unde puterea divina sa fie in siguranta, insa alte idei de ascunzatoare nu mai avem.
Brahma a exclamat dintr-o data:
-Iata ce vom face cu divinitatea omului! O vom ascunde adanc inauntrul lui, pentru ca este singurul loc unde nu va cauta.
De atunci incoace, conform legendei, omul a cautat in toata lumea, a explorat, a urcat si a sapat cautand… ceva ce a fost in tot acest timp inauntrul lui.

Dupa Eric Butterworth

marți, 20 ianuarie 2009

+ Poezie: La Steaua - Mihai Eminescu



La steaua


"La steaua care-a răsărit
E-o cale-atît de lungă,
Că mii de ani i-au trebuit
Luminii să ne-ajungă.

Poate de mult s-a stins în drum
În depărtări albastre,
Iar raza ei abia acum
Luci vederii noastre.

Icoana stelei ce-a murit
Încet pe cer se suie;
Era pe cînd nu s-a zărit,
Azi o vedem şi nu e.

Tot astfel cînd al nostru dor
Pieri în noapte-adîncă,
Lumina stinsului amor
Ne urmăreşte încă.."


Mihai Eminescu

duminică, 18 ianuarie 2009

+ Poezie 14: Îngerul meu

Îngerul meu


Îngerul meu cu ochi albaștri
Ce răsari ca o stea pe cer
Trimis ai fost ca să mă aperi
Sub aripa ta de fier.

Ești un cuib de lumină cerească
Unde sufletul meu să crească,
Să mă ridic din marele păcat.
Să mă luminezi în gănd întunecat.

Ești cel ce-mi dă puterea
Să manifest din nou Iubirea.
Întunericul să îl zdrobesc
Cu Lumină să mă rezidesc.

Ai aripi de lumină Sfântă
Cu care te cobori din Ceruri.
Cu ele să îmi acoperi
Nimicnicia mea sfrijită.


Alchimiel, 18 ianuarie 2009

vineri, 16 ianuarie 2009

+ Invataturi: Tao

Tao, nu trebuie căutat în afara sau în lăuntrul fiinţei tale. Indiferent de doctrina sau curentul religios la care eşti logat, ai tendinţa să-l cauţi pe Dumnezeu, taman acolo unde nu-i este locul. Această căutare haotică, a unui ceva intuit sau a unui ideal, cred că este iluzia cea mai urâtă, pe care omul trebuie să o îndepărteze de fiinţa lui. Tao, nu se supune senzorialului cu care am fost obişnuiţi. Că este cunoaştere experimentală, corporală, că este una verbală sau mentală, Tao, nu este de atins cu nicio ştiinţă, filozofie sau "covalenţă", specifică tipologiei umane. Tao, ca să fie palpabil, are nevoie prima dată de tine omule! Vrea ca prima dată să te câştigi şi să descoperi primele două valori esenţiale ...Puterea de a FI şi Puterea de a Crede!

În momentul când ai accesat această cunoaştere personală, abia atunci începe adevărata alchimie, trezire. O alchimie bazată pe trăirea şi cunoaştere celor două coordonate universale. Coordonata orizontală, componentă palpabilă, vizibilă, asimiliată de multe ori cu realitatea. Şi o coordonată verticală, invizibilă, liberă, identic asimililată cu iluzia. Materie şi energie, vizibil şi invizibil, realitate şi iluzie. Pământ şi Cer, iar la mijlocOMUL ... care se poate aşeza în faţa lui Tao, în faţa lui Dumnezeu, într-o singură, unică ipostază ...
... cuvânt, cuvinte şi tăcere, o alchimie pe care practicantul de taiji, trebuie să o desăvârşească printr-o aşteptare serafică. "De aceea înţeleptul, practică învăţarea, fără cuvinte" - text din TaoTeKing.

www.mizuno.ro

+ Poezii: Trandafir Albastru - Pavel Corut


Trandafir Albastru

Puterea neamului de stanca.
Urmas al Omului din astru,
Crampei de luminare-adanca,
Cristal de trandafir albastru,


Cand timpul canta la fereastra
Si doua stele stau la sfat,
Tu versi o lacrima albastra,
Ce se preface in barbat.


In neamul nostru de mistere,
Aduci luceferi, rand pe rand,
Nascuti din lacrimi de durere
Si din stravechiul nostru gand

Sa fim din nou precum strabunii,
Poteci intre Pamant si Cer,
Calcand pe zambetul minciunii
Si peste tot ce-i efemer.


Zolit demult, pe zid de castru,
Din doua neamuri si-un Mereu,
Fior de trandafir albastru,
Speranta sufletului meu.


Versuri: Pavel Corut.
Picture: MB

+ Istorie: Eminescu a fost victima politica!

In preajma zilei simbolice de nastere a lui Mihai Eminescu (cea reala fiind 20 decembrie, dar a fost trecut in acte la 15 ianuarie), profesorul Nicolae Georgescu, eminescolog cu state vechi, ofera cateva date despre cercetarea sa asupra personalitatii lui Eminescu.
Jurnalul National: Domnule Nicolae Georgescu, sunteti un eminescolog recunoscut. Vorbiti-ne despre descoperirile facute de dumneavoastra in domeniu.
Nicolae Georgescu: Ca bibliotecar la Academia Romana, prima descoperire facuta de mine, care m-a obsedat si pe care am verificat-o cativa ani prin toata presa timpului si in toate documentele de arhiva pe care le-am avut la dispozitie, a fost importanta zilei de 28 iunie 1883 in viata lui Mihai Eminescu.
Aici lumea noteaza lapidar ca in aceasta zi Eminescu a innebunit si au urmat sase ani de calvar, de chin, de incercari de a reveni in viata culturala, asa-numitii ani negri din viata lui Eminescu. Ei bine, aceasta zi de 28 iunie 1883 este o zi importanta a istoriei si politicii Romaniei moderne. In aceasta zi, Austro-Ungaria a rupt relatiile diplomatice cu Romania timp de 48 de ore, Germania ameninta cu razboiul, prin Bismark, care trimite o telegrama lui Carol I. Societatea Carpatii este desfiintata in aceeasi zi, a fost expulzat din tara Emil Galli, directorul ziarului Independance Roumaine, care a creat scandalul diplomatic ce sta la baza tuturor aceste evenimente, a fost expulzat Zamfir C. Arbore, au fost devastate sediile unor societati nationale, s-a pornit proces ardelenilor. In aceasta zi trebuia de fapt sa se semneze tratatul secret de alianta dintre Romania si Tripla Alianta formata din Austro-Ungaria, Germania si Italia. Noi tinem minte dintre toate aceste evenimente doar ca a innebunit Eminescu. Nebunia lui Eminescu nu mai este accident privit in seria evenimentelor petrecute in acea zi, si cand stii despre acest tratat secret de alianta, intelegi mult mai bine sorgintea nebuniei lui. Ce voia acest tratat? Ca Romania sa se orienteze politic spre Austro-Ungaria in primul rand. Cu alte cuvinte, Romania nu mai putea sa-si revendice Ardealul. Acest tratat, care a fost semnat in septembrie 1883, muta lupta ardelenilor in Ardeal. Bucurestiul era de 10 ani dominat cultural de ardeleni, care, pe langa cultura, stiinta si administratie, ridicau puternic vocea pentru eliberarea Ardealului, pentru drepturile romanilor care erau asupriti de unguri… Or, tratatul le interzice brusc sa protesteze in Bucuresti pentru eliberarea Ardealului. Ioan Slavici fuge din Bucuresti in 1883 si intemeiaza Tribuna (1884), in jurul ei se organizeaza primele lupte pentru Ardeal. Si timp de 10 ani se va desfasura Miscarea memorandista, incheiata, dupa cum se stie, la 1894 cu procesul bine cunoscut. Ziua de 28 iunie este deci ziua mutarii luptei lor in Ardeal. Conditia semnarii tratatului era deci amortirea vocii pentru Ardeal in Bucuresti. “Directiva de sus” s-a reverberat in diferite moduri la nivel cultural. Declararea nebuniei lui Mihai Eminescu este unul dintre ele.

Declararea? In sensul ca nu era cu adevarat nebun?

Iata cum este cu aceasta declarare. Stirea despre boala lui Eminescu apare in ziarul Romanul cu care Eminescu polemiza, la 29 iunie, ziarele sunt antedatate, deci chiar la 28 aparea ziarul de la 29 iunie. “Aflam ca Domnul Mihai Eminescu…” Stirea va fi confirmata de Timpul peste trei zile, “Unul dintre redactorii acestei foi a incetat a mai lua parte la redactiune, atins fiind in mod subit de o grava boala”, asa suna. Deci, este un anunt de destituire, nu mai face parte din redactie. Exista insa un consens in epoca: un om atins de nebunie nu mai are voie sa faca parte din nici o functie publica, or Mihai Eminescu avea o functie publica foarte importanta, fusese in 1881-1882 redactorul-sef al ziarului Timpul, care era organul oficial al Partidului Conservator. Iar Maiorescu spune clar atunci cand se organizeaza Partidul Conservator: “Cei 10 capi ai lui, si al 11-lea, domnul Mihai Eminescu, redactor la ziarul Timpul”.

Se poate spune ca Eminescu a fost o victima politica?

Fara nici o indoiala. Eminescu a avut sase ani la rand de lupta pentru a reveni in atentie, nu a avut nici pe departe paralizie generala cum s-a spus, n-a avut sifilis. A fost dupa aceea arestat. Eminescu a fost arestat de Politia Romana de opt ori! In diverse contexte: a fost luat din teatre, de pe strada, din berarii. Dupa ce se indragosteste si vine de la Viena in Bucuresti, este trimis la Iasi. Pe urmele lui la Iasi a fost trimis seful Politiei Romane, Radu Mihail. Eminescu era urmarit in primul rand de agentii austro-ungari, sunt rapoartele lor gasite in arhiva, apoi de agenti romani. Era un om foarte incomod prin activitatea lui ziaristica.


http://www.mihai-eminescu.net

miercuri, 14 ianuarie 2009

+ Poezie 13: Poezie lui Eminescu




Poezie lui Eminescu


Coborât a fost din cer
Pășind smerit și încet
Eu te văd și-ți cer
Să-mi rămâi în suflet.

Ca geniu ai venit la noi
Și vrem să-ți fim asemeni
În inimi să ne îndemni,
Să ni te manifesti prin vene.

Ai trăit cu inima în codri,
Te-ai plimbat pe dealuri
Ai cântat in versuri lacuri
Stârnind pe copertă valuri.

Eminescu încă n-a murit
El este înca-n viața
Stând aici cu noi de față
Cu al său suflet aurit.

El este-n fiecare
Ce simte dor de țară.
Stă ca și un astru mare,
Ce aduce forță interioară.

Celor cu marea dorință
De sacrificiu pentru țară,
Țara s-o trezeasca la viață
Stând cu pieptu-n fața.

El în noi recită versurile,
Rugăciunea lui de dac
Ce răsună larg in veac
Aducand la viata florile.

O! Rămâi, rămâi la noi
Menire Sfântă-n poezie
Ce întărește pe cei moi
Și dă speranță vie.

Pentru Iubire, Patrie și Neam
A scris el acele versuri
Pe care acum și eu le am
Le aveți și voi, Provin din ceruri!


Alchimiel, 14 ianuarie 2009

+ Teorie: Geniu vs. Geniu


Eminescu vs. Einstein

Cum umblam asa pe net sa mai citesc ici colo cate-o stire am dat pe roportal de un baiat de treaba care avea o nelamurire. Saracutul nu intelegea un lucru. Daca Einstein a formulat Teoria Relativitatii (generale mai exact) de ce Eminescu stia de acest lucru cu mult inaintea lui?
Sa analizam putin situatia:
Einstein a demonstrat ca cel mai rapid lucru din Univers este lumina (aprox. 298.000 km/s). Apoi a demonstrat ca lumina Soarelui ajunge pe suprafata planetei noastre in aprox. 8 minute, iar lumina reflectata de Luna in aprox. 30 de secunde. Deci ceea ce vedem noi pe cer cand ne uitam la Soare este soarele in urma cu 8 minute sau Luna in urma cu 30 de secunde.
In aceeasi teroie spune ca daca Soarele ar disparea brusc noi abea peste 8 minute am observa acest lucru, deci anumite stele de pe cer care se afla la distante foarte mari(ex: 10 milioane de ani lumina) desi ele ar putea sa fie de mult stinse noi inca le percepem lumina si abea peste cateva milioane de ani or sa dispara sclipirea lor de pe cerul nostru.
Iar acum o sa va dau aceasi teorie in stilul Eminescu:
"La steaua" de M. Eminescu

"La steaua care-a răsărit
E-o cale-atît de lungă,
Că mii de ani i-au trebuit
Luminii să ne-ajungă.

Poate de mult s-a stins în drum
În depărtări albastre,
Iar raza ei abia acum
Luci vederii noastre.

Icoana stelei ce-a murit
Încet pe cer se suie;
Era pe cînd nu s-a zărit,
Azi o vedem şi nu e.

Tot astfel cînd al nostru dor
Pieri în noapte-adîncă,
Lumina stinsului amor
Ne urmăreşte încă.."

Ciudat nu? Multi va intrebati cum este acest lucru posibil. Eminescu decedat in 1889 a expus o teorie a lui Einstein emisa in anul 1915.
Ei bine va sugerez sa studiati cabala veche sau alchimia hermetic-paracelsiana. Si veti observa ca teoriile acestea existau de mii de ani.
Einstein a expus intr-un limbaj de fizica, iar Eminescu intr-un limbaj poetic.
La fel si E=mc² ce cunatifica energia disponibila a meteriei(orice corp indiferent de stare poseda energie), in alchimie este enuntata in felul urmator: orice corp are spirit.
La fel si cu formula magica care urma sa uneasca toate teoriile intr-una singura si acea energie primara a Universului din care s-a creat tot pe care Einstein a incercat sa le descopere in alchimie sunt redate ca Spiritul lui Dumnezeu cu ajutorul caruia se obtine Piatra Filosofala - pulberea primordiala a universului care prin adaptare a format materia toata.
In fine aici va las pe voi sa cercetati mai departe deoarece Alchimia nu este o stiinta New Age ce se poate invata pe internet. In schimb se poate promova.
Asa ca va las sa trageti singuri concluziile!


PS: Multumesc lui Adrian care a venit cu intrebarea si a inceput primul aceasta cercetare si sper ca plusul in aceasta teorie sa fie ceva inseamnat.

Aceasta este doar o teorie poti sa fii deacord cu ea sau efectiv poti sa o ignori. Eu nu ma supar si nu lasa comentarii de prost gust ci doar opinia ta sincera si cu bun simt!


Eminsecu vs. Jules Verne

Se pare ca poetul nostru concureaza cu "imaginatia pe Luna" alaturi de scriitorul vizionar Jules Verne.
Ceea ce prezinta Jules Verne in opera sa "De la Pamant la Luna" scrisa in anul 1865, prezinta similare intr-o alta forma Mihai Eminescu in opera sa "Sarmanul Dionis" citita prima data in fata unui public pe data de 1 septembrie 1872 la "Junimea". Aceasta lucrare in proza a poetului roman imbina filosofia si literatura.
Eminescu mai crease două proze filosofice “Archeus” şi “Umbra mea” în care sînt dezvoltate mai multe motivuri, mituri: mitul omului care şi-a pierdut umbra, dedublarea personalităţii şi relativitatea adevărurilor, motive preluate alături de altele din “Geniu pustiu” şi se vor regăsi în “Sărmanul Dionis”.

Lectura placuta.

PS: Archeus este un termen alchimic(si o substanta) existand chiar si o lucrare de alchimie la care face referire si Paracelsus.

marți, 13 ianuarie 2009

+ Poezie 12: Credința mea



Credința mea


Credința mea e Sfântă,
Slujind pe Dumnezeu
Iubirea lui cea întrupată
Arzând și-n sufletul meu.

Creștin în trăirea mea
Am fost de multe ori,
Dar și pervertit de ea
Precum uscatele flori.

De multe ori în viață
Cu a mea vină am murit
Și când am avut credință
Cu împlinire am trăit.

Oferă si mie Doamne
Destulă înțelepciune
Să am Credință-n Tine
Să nu mă pierd în somn.

Tu ne-ai zamislit Totul
Tu ne-ai fost mereul
Tată peste Cosmos
Tată a Lui Hristos
Și-al nostru. 


Alchimiel, 13 ianuarie 2009

sâmbătă, 10 ianuarie 2009

+ Invataruri: Sunt o cescuta!

O familie, a plecat intr-o excursie in Anglia pentru a cumpara ceva dintr-un frumos magazin de antichitati pentru celebrarea celei de a 25-a aniversari de la casatorie.

Amandorura le placeau antichitatile si produsele din argila, ceramice, in special cestile de ceai.
Au observat o ceasca exceptionala si au intrebat:”Putem sa vedem cescuta aceea? Nu am vazut niciodata o ceva atat de frumos.”
In timp ce doamna le oferea ceea ce cerusera, cescuta de ceai a inceput sa vorbeasca: “Voi nu puteti sa intelegeti. Nu am fost de la inceput o cescuta de ceai.Candva am fost doar un bulgare de argila rosie. Stapanul m-a luat si m-a rulat, m-a batut tare, m-a framantat in repetate randuri iar eu am strigat: “Nu face asta!”,“Nu-mi place!” “Lasa-ma in pace,” dar el a zambit doar, si a spus cu blandete:“Inca nu!”
Apoi, ah! Am fost asezata pe o roata si am fost invartita, invartita, invartita.”Opreste!” Ametesc! O sa-mi fie rau!” am strigat. Dar stapanul doar a dat din cap si a spus, linistit;”Inca nu.” M-a invartit,
m-a framantat si m-a lovit si m-a modelat pana a obtinut forma care i-a convenit si apoi m-a bagat in cuptor. Niciodata nu am simtit atata caldura. Am strigat, am batut si am izbit usa . “Ajutor! Scoate-ma de aici!” Puteam sa-l vad printr-o deschizatura si puteam citi pe buzele sale in timp ce clatina din cap dintr-o parte in alta:”Inca nu.” Cand ma gandeam ca nu voi mai rezista inca un minut, usa s-a deschis. Cu atentie m-a scos afara si m-a pus pe raft… am inceput sa ma racoresc. O, ma simteam atat de bine!” Ei, asa este mult mai bine” m-am gandit. Dar, dupa ce m-am racorit, m-a luat, m-a periat si m-a colorat peste tot… mirosurile erau oribile. Am crezut ca ma sufoc. “O, te rog, inceteaza, inceteaza, am strigat!” EL doar a dat din cap si a spus: “Inca nu!”

Apoi, deodata m-a pus din nou in cuptor. Numai ca acum nu a mai fost ca prima data. Era de doua ori mai fierbinte si stiam ca ma voi sufoca. L-am rugat. Am, insistat. Am strigat. am plans, eram convinsa ca nu voi reusi. Eram gata sa renunt. Chiar atunci usa s-a deschis si EL m-a scos afara si, din nou, m-a asezat pe raft, unde m-am racorit si am asteptat si am asteptat intrebandu-ma:”Oare ce are de gand sa-mi mai faca?”

O ora mai tarziu mi-a dat o oglinda si a spus:”Uita-te la tine.” Si m-am uitat. Aceea nu sunt eu; aceea nu pot fi eu. Este frumoasa. Sunt frumoasa!!!

El a vorbit bland: “ Vreau sa tii minte, stiu ca a durut cand ai fost rulata, framantata, lovita, invartita dar daca te-as fi lasat singura te-ai fi uscat. Stiu ca ai ametit cand te-am invartit pe roata dar daca m-as fi oprit te-ai fi desfacut bucatele, te-ai fi faramitat. Stiu ca a durut si ca a fost foarte cald in cuptor si neplacut, dar a trebuit sa te pun acolo, altfel te-ai fi crapat. Stiu ca mirosurile nu ti-au facut bine cand te-am periat si te-am colorat peste tot, dar daca nu as fi facut asta niciodata nu te-ai fi calit cu adevarat. Nu ai fi avut stralucire in viata. Daca nu te-as fi bagat pentru a doua oara in cuptor, nu ai fi supravietuit prea mult fiindca acea intarire nu ar fi tinut. Acum esti un produs finit. Acum esti ceea ce am avut in minte prima data cand am inceput sa lucrez cu tine.”

Morala este aceasta: Dumnezeu stie ce face cu fiecare dintre noi. EL este OLARUL, iar noi suntem argila LUI. EL ne va modela, ne va face si ne va expune la presiunile necesare pentru a fi lucrari perfecte care sa implineasca buna, placuta sfanta SA voie.

Daca viata pare grea, si esti lovit, batut, si impins aproape fara mila; cand lumea ti pare ca se invarteste necontrolat; cand simti ca esti intr-o suferinta ingrozitoare, cand viata pare cumplita fa-ti un ceai si bea-l din cea mai draguta ceasca, aseaza-te si gandeste-te la cele citite aici si apoi, discuta putin cu OLARUL.

“Asta imi este toata misiunea si rostul pe pamant, pentru care m-a inzestrat cu daruri – desi eu sunt nevrednic. Pentru asta sunt solicitat în toate partile, ca sa propovaduiesc iubirea lui Dumnezeu si sfintirea oamenilor prin iubire.De alte ganduri si rosturi sunt strain.” Pr.Arsenie Boca


Preluat de pe Blogul Relaxare