Annya, biruitoare a morţii!
Cântec de rouă sub lună plină,
Scâncet de greiere în materie fină;
Deschide calea spre tabloul de stele
Ca sufletul meu să îmbrăţişeze astrele.
Aud cum ţipă şi văd un licăr de lumină
Şi-i spun că sunt lipsit de tihnă.
Mă plouă cu razele ei plăpânde, subtile,
Pe frunte mă mângâie, îmi potoleşte simţirile.
Îi simt roua dulce pe buzele fine,
Mă alintă şi-mi spune că totul o să fie bine.
Îmi trece prin faţă şi se stinge uşor,
Iar eu vărs o lacrimă în semn de onor.
Materie solară îi torn pe rana din inimă
Întunericul să piară, iar ea să reînvie.
În lacrima vieţii să-şi scalde iubirea
Şi ea se ridică mireasă pururea-n vecie.
Elias, 14 iunie 2009
Categories:
Poezii Personale
"Deschide calea spre tabloul de stele
RăspundeţiŞtergereCa sufletul meu să îmbrăţişeze astrele...Mă plouă cu razele ei plăpânde, subtile...
Pe frunte mă mângâie... îmi potoleşte simţirile...Îmi trece prin faţă şi se stinge uşor...apoi se ridică mireasă pururea-n vecie"...cin' sa fie ? oare cine sa fie ?...eu cred ca doar IUBIREA pura poate fi...:)...chiar daca azi ea va purta alt nume...pacea, lumina si iubirea sa te imbratiseze...
ms mult pentru comentariu!...la fel si tie!:)
RăspundeţiŞtergereinvit si pe altii... chiar critici... sa-si spuna parerea despre creatiile mele... nu va temeti... nu sterg comentariile!!!...
all we need is love :)))))
RăspundeţiŞtergere