marți, 22 decembrie 2009

+ Poezie 31: Lotusul Inimii



Lotusul Inimii


Floare blândă a hăului din inimă
A mă ridica-n lumină Tu învaţă-mă!
Iar pentru a scăpa de vălul cel rău
Stălucească petalele bobocului Tău.

Slăbit mă simt de patimile mele
Şi lihnit după hrana Ta îţi cer:
Dă o fărâmă din Darurile Tale;
Iubirea Ta să o simt îţi cer!

Iar prin Înţelepciunea Ta însuşită
Eliberează-mă şi fă-mă vrednic,
Apoi spre cer mă voi ridica îndată
Scăpat de frică şi întuneric!


Dr. Elias, 21 decembrie 2009

joi, 5 noiembrie 2009

+Invataturi: Intelepciunea si Abundenta

Exista o povestire vedica straveche, despre un tanar care a plecat in cautarea secretului abundentei. A calatorit multe luni pe drumuri de tara; intr-o zi, pe cand trecea printr-o padure, s-a intalnit cu un maestru spiritual, pe care l-a intrebat daca stie solutia pentru avea bogatie nelimitata si abundenta.

Maestrul spiritual i-a raspuns: “In inima fiecarui om sunt doua zeite – Lakshmi, Zeita Bogatiei, este generoasa si frumoasa. Daca o venerezi, iti poate da comori si bogatii, dar este capricioasa si iti poate retrage sprijinul, fara avertisment. Cealalta zeita este Saraswati, Zeita Intelepciunii. Daca o venerezi pe Saraswati si i te dedici pentru a atinge intelepciunea, Lakshmi va deveni geloasa si iti va acorda mai multa atentie. Cu cat cauti intelepciunea, cu atat mai mult te va urmari Lakshmi, acoperindu-te cu bogatii si abundenta

In timp ce multi oameni isi petrec viata urmarind-o pe Lakshmi – bani, case, masini scumpe si alte simboluri ale bogatiei – adevarata abundenta nu se refera la implinirea listei de dorinte ale eu-lui intr-un interval de timp; este sa stii ca esti constiinta pura, potentialitate pura. Sentimentul de sine se extinde dincolo de identificarea cu eu-l si cu corpul fizic, iar tu te trezesti la natura ta spirituala esentiala. In starea de constiinta extinsa, te eliberezi de credintele limitative si de frici, permitandu-i campului infinit de inteligenta sa iti indeplineasca nevoile si dorintele, cu usurinta, fara efort.

In actualul climat economic, hipnoza in masa bazata pe frica si lipsuri este aproape irezistibila. In loc sa-ti consumi energia mentala cu griji, concentreaza- te sa-ti cultivi bogatia spirituala, entuziasmul si dorinta de a-ti implini potentialul. Cum faci asta? Meditand, conectandu-te la natura ta adevarata, cautand intelepciunea si practicand ceea ce eu numesc Cele Sapte Legi Spirituale ale Succesului. Acestea sunt legile universale ale constientei, care guverneaza orice proces creativ – de la nasterea unui copil, pana la nasterea unei galaxii. Atunci cand te aliniezi cu legile cosmice, devii abundenta fireasca vietii.

Abundenta poate veni sub forma de prietenie, intelepciune, bani, exprimare creatoare, sanatate de fier, relatii de iubire, energie mentala si entuziasm, pace mentala si in infinite alte moduri. Da,r oricum s-ar manifesta bogatia, aceste efecte sunt roadele spontane ale trezirii spirituale – nu sunt ele cele cautate. Bani, realizari, premii – toate acestea sunt produse secundare ale darului adevarat al vietii: dezvaluirea divinitatii din tine.

Cu iubire,
Deepak Chopra


SURSA: Newsletter Humanity's Team www.humanitysteam.ro

duminică, 25 octombrie 2009

+ Alchimie: Trinosofia de Contele de Saint-Germain (comentariu)

Recent am terminat de citit şi analizat textul şi simbolistica unuia dintre cele mai oculte manuscrise ale artei alchimice scris de distinsul Conte de Saint-Germain şi anume "TRINOSOFIA" sau "Sfânta şi Întreinta Înţelepciune".

Un manuscris cu adevărat ocult ce poate fi interpretat din mai multe unghiuri având în vedere bogaţia limbajelor folosite şi a modalităţilor de expunere în text şi în imagini. În schimb anumite cuvinte sau inscripţii rămân momentan imposibil de descifrat datorită codificării oculte ale ordinului secret care după cum a susţinut Contele l-ar fi trimis pe el în societate pentru a oferi aceste învăţături mai departe.

Regretabil rămâne faptul că masonii încearcă să acapareze apartenenţa acestei figuri mistice a secolului al XVIII-lea la mişcarea lor. Mulţi iniţiati ai masoneriei au încercat să demonstreze că simbolistica ocultă a lui Saint-Germain ar fi combinată cu cea masonică, iar ordinul secret pe care îl reprezenta acesta ar fi fost o loja masonică. Întrebarea mea este: de unde ştiau că este o loja masonică având în vedere că nici ei nu cunosc acest ordin secret?! Nu am nimic de împărţit cu masonii şi nici nu doresc să îi contrazic! Cer doar dovezi! Spun toate acestea deoarece dacă achiziţionaţi acest manuscris de la anumite edituri o să-l primiţi cu tot cu o interpretare (sau explicaţie) masonica a fiecarei sectiuni al acestuia.

Manuscrisul nu face referire la o şcoala spirituală anume ci vorbeste din perspectiva unei spiritualităţi indepentente! Decodificarea limbajului se poate face prin simbolistici kabbalistice, numerologice, alchimice si caldeene.

Pentru început Manuscrisul este împarţit în doisprezece secţiuni conform anului alchimic şi zodiacului, fiecare dintre acestea având un text şi o imagine, ambele încarcate de simbolistica oculta a ordinului său.

Textul evidenţiază drumul adeptului pe calea anevoioasă a iniţierii, purificării şi perfecţionării sale într-o lume a Maeştrilor ce îl susţin şi îi oferă anumite daruri într-o anumită secţiune a iniţierii sale, iar rolul acestuia fiind jucat de Conte insuşi.

Fiecare secţiune a lucrării sale reprezintă un anume nivel evolutiv al celui care urmează această cale: atentionare, purificare, moarte, putrezire, reinviere, ridicare, etc.
Scopul final al lucrării este Perfecţionarea Adeptului!

Tind să cred ca prima secţiune nu ar fi scrisă din perspectiva autorului ca personaj ci din a autorului ca maestru reproducand ceea ce probabil i-ar fi destăinuit însuşi maestrul său ce la iniţiat în această artă divină. Celelalte secţiuni fiind în schimb tablouri emblematice ale iniţierii sale personale.

Voi posta pe viitor cate o secţiune - text (transcris) şi imagine (daca reuşesc să le obţin în format electronic sau daca le scanez).

Dr. Elias,
25 octombrie 2009

duminică, 11 octombrie 2009

+Filosofie: Fericirea, doar cateva cuvinte...

Am incercat foarte mult timp sa caut ca orice filosof fericirea, iar cu timpul am reusit sa inteleg ca bogatia materiala nu aduce aceasta fericire si nici credintele religioase.
Pentru a fi fericit nu trebuie decat sa fii fericit indiferent de imprejurare si nu doar atunci cand ai o anumita satisfactie. Acela e doar un drog, iar drogul te departeaza de tine insuti daca e luat din placere.
Fericirea este o emotie starnita la nivel neuronal ceea ce face capabila invatarea si controlarea ei. Absolut orice emotie poate fi creata voluntar si controlata indiferent de este fericire sau mahnire. Scopul este de a ne controla aceste emotii si nu de a ne lasa controlati de ele precum fac cei mai multi dintre noi.
Teoria in schimb e teorie pana la proba contrarie!
In seara aceasta am fost suparat pe mine insumi si am incercat sa aplic aceasta teorie si am observat ca oricat ar fi de greu sa iesi din aceasta amorteala a emotiilor acest lucru este totusi posibil.
Bine inteles ca acest control se castiga prin exercitiu, autoeducare si autocontrol. E nevoie de foarte multa rabdare, credinta si vointa. E posibil sa reusesti instant sau sa nu reusesti de loc.

11 octombrie 2009,
Dr. Elias

sâmbătă, 10 octombrie 2009

+ Alchimie: Inapoi la treaba!

Ei bine am reusit sa ajung si eu in randul studentilor! Imi cer iertare fata de cei care imi urmaresc blogul pentru saracia in informatii si de asemenea si pentru lipsa de noi subiecte din ultimile luni.

Am reusit in final sa intru la o facultate de medicina si la una de filosofie la care pana la urma am sa renunt zilele ce urmeaza datorita faptului ca majoritatea cursurilor filosofice se intercaleaza cu laboratoarele de la medicina. Regretabil acest lucru deoarece filosofia reprezinta piatra de temelie a multor ramuri stiintifice.

Am sa incerc pe viitor dupa ce aprofundez materia de biochimie, biofizica si biologie celulara impreuna cu alti colegi (daca se gasesc doritori) sa pun bazele unui proiect medical pe baza alchimica pentru studiul anumitor substante obtinute prin procese de arta spagyrica (alchimie) precum sunt esentele metalice ale lui Paracelsus prea putin cunoscute in domeniul medical actual.

Reintroducerea acestor esente metalice s-a inceput in urma cu cativa ani prin deschiderea unui centru specializat in Ungaria. Esentele metalice folosite acolo nu sunt de origine alchimica ci doar niste esente metalice obtinute prin rafinarea unor metale. Interesant este de observat efectul benefic al acestora asupra organismelor vii in urma administrarii unor doze bine calculate.

Ceea ce doresc eu este sa reintroduc tratamentele alchimice in sistemul medical. De ce doresc acest lucru? Ei bine prin aceste tratamente se pot inregistra vindecari cu un randament mult mai ridicat fata de cele de origine chimica si chiar de origine naturista.

Exemplu de esente metalice:
1. Esenta de Cositor: actioneaza asupra fistulelor si ulcerelor canceroase.
2. Esenta de Fier: folosita mai degraba extern prin aplicarea directa pe rani in cantitati mici.
3. Esenta de Cupru: elimina majoritatea bolilor, da o usoara colorare a sangelui (spre albastru)
4. Esenta de Argint: intareste semnificativ sistemul imunitar si vindeca autoimunitatea (asi putea adauga ca ajuta la combaterea virusului HIV, dar pentru acest lucru este necesar un studiu amanuntit de la laborator)
5. Esenta de Aur: favorizeaza regenerarea tesuturilor si elimina marea majoritate a bolilor.
ETC

De asemenea mai exista si alte tratamente alchimice precum si cristaloterapia energetic sporita prin alchimie.

Am vorbit strict de alchimia exterioara mergand in special pe practica paracelsiana si hermetica.

10 octombrie 2009,
Dr. Elias


luni, 14 septembrie 2009

+ Invataturi: Citat a lui THOTH

[...] Omule, sa nu fii mandru de intelepciunea ta.
Discuta atat cu nestiutorul cat si cu inteleptul.
Daca vine la tine cineva plin de invatatura,
asculta-l cu mare atentie caci intelepciunea e totul.
Sa nu taci cand se vorbeste despre rau caci Adevarul
ca si razele de soare lumineaza totul.
Cel ce nu respecta legea va fi pedepsit, caci
doar prin Lege se elibereaza oamenii.
Nu trebuie sa te temi pentru ca frica este
ceea ce leaga omul de intuneric.
Urmeaza-ti indemnul inimii in timpul vietii.
Fa mai mult decat ti se cere. Cand ai acumulat bogatii,
Urmeaza-ti indemnul inimii
Caci toate acestea nu sunt de nici un folos daca inima ti-e istovita.
Asculta-ti inima cat mai mult. Si sufletul se va bucura.
Cei ce sunt calauziti nu se ratacesc,
Dar cei ce s-au ratacit nu mai pot gasi calea cea dreapta.
Daca traiesti intre oameni, fa ca Iubirea sa fie totul pentru inima ta. [...]

Citat de THOTH ATLANTUL

joi, 13 august 2009

+ Poezie 30: Clepsidra din vânt

Clepsidra din vânt


Vântul adie, îmi sapă riduri
Prin trecerea timpului în valuri.
Sunetul plăpând al lui de vară
În auzul meu nu îl mai cară.

Într-o rafală de versuri sacre
Mă pierd în cirip de strigare
Aud zeii-n şoaptele vântului
Cum plâng nevoile Eternului.

Lumea mea din vuietul de noapte
Priveşte spre poleiul de stele.
Gândurile mă frământă-n minte
Cum aşi putea să mă-nalţ spre ele.

Vântul adie, sapă adâncuri
În trunchiul meu istovit de veacuri.
Se stinge uşor în adiere
Scânteia vieţii ca o sclipire.


Elias, 12 august 2009

Din pachetul "Aventurile Eroului Trac"
Cap: "Clepsidra Înţeleptului"

luni, 6 iulie 2009

+ Poezie 29: Sonet

Sonet


Adierea blândă a primăverii ei
Mă învăluie, mă derută-n dată,
Apoi mă alintă şi mă îmbată
Cu mirosul ei subtil din flori de tei.

Şi ochii ei căprui căzuţi din stele,
Precum meteoriţii aprinşi în zbor.
Pân' rămâi fermecat în scânteia lor,
Te scalzi în ei străbătând pleiadele.

Pielea ei catifelată mă-ncearcă,
Cu o atingere plăpândă de vis
Mă cutremură, vorba mi-o încurcă.

Pe chipul ei senin apare-un zâmbet
Şi buzele ei plăcut mă sufocă,
Căldura lor mi se-nfiripă-n suflet.


Elias, 06 iulie 2009

Poezie din pachetul "Aventurile Eroului Trac"

+ Poezie 28: Celestin

Celestin


Cântecul dulce al nopţii aprinse
Se stinge prin ploaia de primăvară,
Prin atingerea plăpândă a pielii
Sub clarul aprins...
De Lună.

Se numără clipele...
Se adună soaptele...
Se rostesc cuvinte duioase,
Până ce Soarele răsare pe cer.

Se pun dorinţe în gând,
Apoi se joacă teatru.
Până ce amândoi adorm
Şi se întâlnesc în vis!...

Se trezesc, se sărută şi apoi adorm,
Până ce Luna răsare din nou!
Cu liniştea ei supremă,
Cu îmbrâţişarea ei profundă.


Elias, 06 iulie 2009

+Poezie 27: Catrene

Catrene


Mă nelinişteşte un gând profund,
Îmi sapă nemilos în inimă adânc,
Ca o spirală se răsuceşte în rană
Să stroarcă din fructul rotund.

Mă cutremur în noaptea rece,
Luna a mă linişti vrea şă încerce
Urlă lupul din mine în stele,
Încolţit se simte şi el între ele.

Pe albia râului se aşterne cerul
Se unesc clădind un magisteriu.
Din negrul pântec răsare albul
Ce-mi oferă darul fericirii eterne.

Mă sprijin încet de mine însumi,
Parcă sunt făcut din recele fier
Ce prin mine izvorând spre cer
S-a răcit într-o spirală a morţii.


Elias, 04 iulie 2009

sâmbătă, 27 iunie 2009

+ Poezie 26: Omagiu lui MJ (Michael Jackson)

Aceasta poezie este dedicata regelui muzicii pop Michael Jackson, un geniu!


Omagiu lui MJ

I
Suflul morţii împrejmuind a sa cale
S-a dus dintre cei vii în nefiinţă
Lăsând în urmă comori inestimabile,
Un tezaur al muzicii atârnat de-o aţă.

II
A fost şi încă este un rege al muzicii
Trăieşte încă prin versurile sale
Lăsate în aplauzele sincere ale mulţimii
Ce a crezut în visele sale.

III
Vocea lui răsună în minţile noastre,
Ne-am strâns să-i aducem un omagiu
Celui ce a fost un veritabil geniu.
Păstraţil în sufletele voastre.

We are the world!

Elias, 27 iunie 2009

vineri, 26 iunie 2009

+ Puteri Paranormale: Prezentare 1

Pentru început trebuie să clarificăm ce reprezintă aceste puteri paranormale. Numele lor este "siddhis"(calităţi speciale) în limba sanscrită (limba sfântă a indienilor - dialect arian), iar ele se află iniţial în stare latentă în fiecare om. Anumite persoane pot avea o parte din aceste calitaţi speciale slab activate precum le au clarvizionarii sau anumiţi "magicieni", în schimb în urma unor trăiri intense ele pot deveni incontrolabile manifestându-se haotic pe perioade scurte.
Activarea lor se face prin eliberarea energiei Kundalini de la baza coloanei şi prin ascensiunea acesteia spre creştetul capului. Acest lucru se poate realiza doar prin controlul absolut a trei factori importanţi: respiraţia, energia mentală şi energia sexuală. Acesti trei factori sunt interconectaţi adică dacă obţii controlul asupra unuia, obţii controlul şi asupra celorlalţi doi. Cel mai indicat este obţinerea controlului energiei mentale deoarece acesta poate fi menţinută non-stop pe când în cazul respiraţiei doar atunci cand respiri corect, în momentul în care ieşi din meditaţie controlul dispare. Iar în cazul controlului energiei sexuale acesta apare într-un timp mai îndelungat prin abstinenţă.
Scopul menţinerii acestui autocontrol şi eliberarea energiei Kundalini este eliberarea de ignoranţă, puterile paranormale fiind decât un stadiu de fachir.
Energia Kundalini este asemuită cu un şarpe de foc (Kundalini în sanscrită = şarpe de foc) ce se ridică prin cele şapte chakre (sanscrită = roţi energetice), de la baza coloanei până în creştetul capului. Această energie mai poartă şi numele de foc interior în alchimie sau în mitologia tracică numele de Leon asemuită cu un leu-berbec.
Revenind acum la puterile paranormale, ele sunt în numar de 40: 8 principale şi 32 secundare. Fiind aflate în stare latentă în fiecare dintre noi şi activându-se odată cu ridicarea conştiinţei noastre sau prin antrenarea lor conştientă putem spune că biserica s-a înşelat atunci când a afirmat că originea lor stă în diavol. Oricine poate avea aceste puteri activate pe care să le folosească în orice scopuri doreşte.
Câteva puteri paranormale (cele mai des întalnite):

1. Clarauzul:
- Capacitatea de a primi idei si raspunsuri la orice intrebare din lumea de dincolo.
2. Telepatia:
- Capacitatea de a comunica mental cu alte persoane prin imagini si sunete(dialog)
3. Clarmiros:
- Capacitatea de a simti mirosul a ceea ce ne inconjoara fara a intra in contact cu el
4. Clarviziunea:
-Capacitatea de a putea vedea entitatile fara trup sau din alte dimensiuni si a unor momente din alte vieti personale sau ale altui individ, etc.
5.Telekinezia:
- Capacitatea de a misca obiecte de la distanta cu puterea gandului, vointei.
6. Invizibilitatea:
- Capacitatea omului de a deveni invizibil atunci cand doreste.
7. Dedublarea:
- Capacitatea de decorporalizare, iesirea constienta in astral
8. Bilocatie:
- Capacitatea de a fi in doua locuri sau mai multe deodata.
9. Teleportare:
- Capacitatea de dematerializare si materializare oriunde in spatiu.
10. Inedia:
- Capacitatea de a supravietui cu prana-> nu mai esti dependent de hrana fizica.
11. Levitatia:
- Capacitatea de a nu simti greutatea fizica – capacitatea de a dezvolta antigravitatia.

Pentru controlul energiei mentale recomand Învăţăturile lui Ramana Maharshi -> KLIK AICI

sâmbătă, 20 iunie 2009

+ Alchimie: NOTA DESPRE MERCURIUS VIVUS

M-am gândit că ar fi bine să postez ceva concret despre Mercurul Viu aşa ca l-am lăsat pe bunul Paracelsus să vorbească în locul meu. O să aduc şi cateva citate ale lui Hermes Trismegistos din Tractatus Aureus cu privire la cei doi Arginţi Vii. Mercurul pentru a nu se face confuzii nu este Argint Viu, el e mort.

NOTA DESPRE MERCURIUS VIVUS

"Orice este colorat în alb posedă natura vieţii, precum şi însuşirile şi puterea luminii, care generează viaţa. Pe de altă parte, orice e colorat în negru, sau crează culoarea neagră, are ceva în comun cu moartea, cu proprietăţile întunericului şi cu forţele generatoare de moarte. Pământul cu frigul lui reprezintă cuagularea şi solidificarea acestui fel de duritate. Casa este todeauna moartă, dar cel care o locueşte este viu. Dacă poţi descoperii forţa acestei ilustrări, ai biruit."

Paracelsus - Tractatus Cerul Filosofilor, Partea a II-a, Unele tratate anexe şi apendice privitoare la cele şapte canoane.

duminică, 14 iunie 2009

+ Poezie 25: Annya, biruitoare a morţii!


Annya, biruitoare a morţii!


Cântec de rouă sub lună plină,
Scâncet de greiere în materie fină;
Deschide calea spre tabloul de stele
Ca sufletul meu să îmbrăţişeze astrele.

Aud cum ţipă şi văd un licăr de lumină
Şi-i spun că sunt lipsit de tihnă.
Mă plouă cu razele ei plăpânde, subtile,
Pe frunte mă mângâie, îmi potoleşte simţirile.

Îi simt roua dulce pe buzele fine,
Mă alintă şi-mi spune că totul o să fie bine.
Îmi trece prin faţă şi se stinge uşor,
Iar eu vărs o lacrimă în semn de onor.

Materie solară îi torn pe rana din inimă
Întunericul să piară, iar ea să reînvie.
În lacrima vieţii să-şi scalde iubirea
Şi ea se ridică mireasă pururea-n vecie.


Elias, 14 iunie 2009

marți, 9 iunie 2009

+ Alchimie: EXPERIMENT ALCHIMIC

Am inceput pe data de 17 aprilie 2009, Vinerea Mare, un experiment alchimic pornind de la planeta Jupiter.
Am inceput in acea perioada datorita influentelor astrologice mai puternice a Soarelui exaltat in luna Aprilie si apoi a Lunii exaltata in luna Mai. Desi in ziua de Vineri este recomandat lucrul pe metalul lui Venus si cel mai indicat este sa incepi operele alchimice de la metalul lui Saturn deoarece are afinitate mai mare, nu mi-am permis sa obtin temperaturi prea ridicate la sublimarea metalelor asa ca am inceput cu metalul lui Jupiter care se topeste pe la aprox. 500 gr. Kelvin (aprox 230 gr Celsius).
Interesant este faptul ca metalul si sulful alchimic s-au combinat si au format o materie noua, dar nu un compus. Substanta a devenit neagra si apoi si-a schimba culoarea in galben si usor spre rosu, Luna nu a sporit datorita lipsei totale a Leului Verde si de aceea culoarea alba dintre negru si galben lipseste total.
Substanta din experiment ajunge la culoarea de un rosu-purpuriu in ultima etapa si anume cea desavarsita! Reteta folosita a dus la esenta explicata in Tratatul " Archidoxes Magicae (Arhidoxiile Magiei)" scris de Philippus Theophrastus Aureolus Bombastus von Hohenheim (Paracelsus Trismegistos, printul Artei) in Capitolul VII (Despre Spiritul lui Jupiter).
Calitatile acestui tratament paracelsian sunt de a indeparta ulcerele canceroase si fistulele dupa cum spune acesta! La acestea mai adaug si ciroza, conform spuselor unui breslas care a experimentat acest lucru! Aceasta esenta are si calitati spirituale importante si anume poate ajuta la dizolvarea egoului si la realizarea Sinelui Suprem ca Agent Alchimic Macrocosmic Exterior!
Atentie!!! Nu incercati aceasta acasa!!! Substatele si procesul sunt cunoscute doar de cei initiati in arta Spagyrica! Denumirile substantelor sunt oculte si nu releva reteta exacta!

Desi initial nu am vb prea multe despre experiment o sa postez si poze!

sâmbătă, 30 mai 2009

+ Alchimie: Alchimia interioara si Alchimia exterioara


In postarile anterioare despre alchimie am pomenit de mai multe ori cum ca aceasta ar avea doua ramuri si anume cea interioara si cea exterioara!
Diferiti "experti" in domeniu sustin ca practic ar fi doar cea interioara, iar scrierile de alchimie exterioara ar fi doar o metoda oculta de transmitere a invataturii interioare prin intermediul naturii. Fapt perceput doar de cei cu adevarat intelepti spun ei care presupun ca orgoliul i-a ridicat in randul acestora. Eu personal din propria experienta nu pot spune decat ca indiferent de cum este abordata alchimia ea are aceleasi elemente si la interior, si la exterior.
Pentru mine ambele cai alchimice se intercaleaza si duc spre Adevarul Ultim. Nu o poti practica pe una dintre ele fara cealalta. Acest lucru voi incerca sa-l expun in urmatoarele mele postari!
Pentru inceput ca reper al alchimiei interioare am ales invataturile daoiste datorita complexistatii si de asemenea a mobilizarii pe care acestea o cer in practica, iar ca reprezentare a alchimiei exterioare am ales in principal Tractatus Aureus a lui Hermes Trismegistos, Scrierile Paracelsiene si inca vreo cateva fragmente din diverse lucrari alchimice autentice.
Ceea ce o sa spun nu stiu cat de mult o sa fie bine inteles, dar cel care isi foloseste macar a zecea parte din creier va stii sigur la ce ma refer.
Alchimia exterioara se ocupa cu cercetarea Pietrei Filosofale ce se aseamana dupa relatarile mai multor martori cu o pulbere rosu-purpurie (culoarea sangelui) ce are capacitatea de a regenera constant organismul prin purificare spirituala in urma ingerarii sale. Mai exact mai poarta si denumirea de Elixir al Vietii sau Elixirul Nemuririi (Magister al Vietii). O alta proprietate a ei este de a actiona la nivelul atomic al metalelor transmutandu-le in AUR PUR. In final practicantul obtine purificare spirituala, nemurire, prosperitate, anumite calitati paranormale si devine capabil de a rezista intr-un mediu vitreg fara apa si mancare, etc...
Alchimia interioara in schimb se ocupa cu crearea acestui Elixir al Nemuririi direct in organism prin diverse practici cum ar fi yoga daoista. In urma obtinerii acestui Elixir pretios daoistul obtine purificare spirituala, nemurirea, capacitatea de a trai fara hrana si apa, calitati paranormale, etc...
Deci cum am lua-o ajungem la acelasi Adevar! Dar pasii sunt asemenea pe ambele ramuri? Ei bine din ce am observat eu DA. Denumirile in schimb difera, dar uneori sunt si comune! Asa ca pentru a practica corect alchimia e bine sa mergem pe ambele cai si vom vedea apoi de ce!
Indiferent de cale substantele sunt aceleasi. In alchimia exterioara ne va fi destul de greu sa obtinem substanta corecta avand in vedere ca textele vorbesc despre Argintii Vii (apa si fermentul filosofic) ca fiind sulf, oxid de Mg, vitrioli si mai stiu eu ce... Acestea toate din urma nu sunt decat denumiri oculte, iar intre ele si Substantele Magice exista doar anumite asemanari, dar proprietatile sunt total diferite. De aceea in acest caz e bine sa analizam yoga daoista (alchimia interioara) deoarece explicatiile sunt mai pe inteles.
In continuare voi fixa anumiti pasi simpli in care voi prezenta elementele comune dintre cele doua ramuri si modul in care se pot ajuta una pe alta intr-u obtinerea Adevarului Suprem!

Pasul 1. Primul pas indiferent de cale, acestea fiind de ordin spiritual, este purificarea practicantului (aici e bine de retinut practicant si nu tocilar, pardon teoretician... nu prea stiu sa pronunt). Pentru ca lucrarea (Opera) sa dea rod este necesat ca artistul nostru sa aiba foaia impecabila (adica sa fie pur). El trebuie sa renunte la vicii, de a se consuma in diverse discutii fara rost, sa isi calmeze mintea, sa se impace cu Sine Insusi.
In alchimia interioara acest lucru se obtine prin Cultivarea Naturii Supreme. Adica practicantul trebuie sa isi ucida egoul propriu si sa se reindentifice cu Sinele Suprem, Spiritul, Natura, Dumnezeu,... Sa devina Una cu Eu Sunt Cel Ce Sunt! Si sa se curete spiritual si trupeste prin acesta. Aces lucru se realizeaza in timp indelungat datorita egoului (mintea individuala) ce lupta constant pentru a trai.
In alchimia exterioara daca practicantul cunoaste misterele ei atunci el va fi capabil sa realizeze o substanta alchimica speciala din Jupiter si Apa Filosofala (Argint viu) in aprox 3 zile de cuptor. Aceasta substanta prin ingerare va induce acestuaia o stare de constiinta alterata foarte inalta ca vibratie care il va ajuta sa se impace cu Sine Insusi!
Prin combinarea ambelor cai serpuite (vezi caduceul) se va obtine o carare dreapta! Adica ei tehnica dao si o combini cu reteta de alchimie exterioara pentru a obtine purificarea intr-un ritm mai accelerat, dar aceasta implica mai multe conditii despre care voi vorbi in alte postari!

Momentan o sa ma opresc la acest pas deoarece mai sunt cateva lucruri de adaugat!

luni, 18 mai 2009

+ Poezie 24: Deşertul Cunoaşterii


Deşertul Cunoaşterii


Un an în plus, o clipă pe hârtie
Cu lucruri simple şi frumoase
Ce se aşează-n vis ca temelie
Printre dune de învăţături alese.

Acum sunt unele şi mâine altele
Se preschimbă deşertu-ntruna.
Luna hartă îmi scrie în stele
Să nu mă rătăcesc de vre-una.

Aşa mă plimb şi văd nisipul
Mai bate-un vânt şi-l spulberă,
În lături se iveşte esenţialul
Că deşertul e o vietate rară.

De este ici sau colo-n zare,
Deşertul e tot una în departare.
Vântul e suflarea lui de viaţă,
Dar ca întreg el te bagă-n ceaţă.


Elias, 13 aprilie - 8 mai 2009

vineri, 8 mai 2009

+ Aventurile Eroului Trac

Precum am spus şi în prima postare fără a da prea multe detalii povestea începe cu o descriere a "Gradinii Eden", apoi apare în plan tânărul "erou" sau cel puţin viitor erou.
Grădina Eden în schimb nu are un corespondent material ci simbolizează nivelul conştiinţei greu accesibilă din punct de vedere al raţionamentului, iar intrarea în această "gradină" reprezintă scopul tânarului Aries şi al ajutoarelor sale.
Acţiunea nu are un început şi un sfârşit propriu-zis care să ne arate ce anume la determinat pe Aries şi pe prietenul său Leon să pornească la drum în căutarea Perfecţiunii şi dacă scopul lor a fost cu adevărat îndeplinit. Aventurile Eroului Trac şi al ajutoarelor sale, leul şi calul negru (Leon şi Archaeus), sunt de fapt mai multe "iniţieri" pe care Aries le realizează prin diverse persoane după ce a fost ghidat iniţial de misteriosul înţelept şi relaţia de unificare între el şi companionii săi.

Sper că acestă descriere secundară să vă fie de folos.
Cu drag,
Elias

PS: O să dureze ceva timp până voi posta prima parte a poveştii deoarece timpul nu prea îmi permite datorită faptului că mă pregatesc pentru bacalaureat :D...

duminică, 3 mai 2009

+ Aventurile Eroului Trac

Eroul Trac Aries, Leon şi Archaeus
la vânătoare fiarei
Nu prea am mai postat de mult pe blogul meu şi nici nu prea am mai urmarit blogurile preferate, pentru acest lucru îmi cer scuze tuturor celor care îmi urmăriţi postările. Mai departe doresc să anunţ pe cei interesaţi de ceea ce scriu eu că am început să scriu o "mica" poveste a Eroului Trac Aries şi anume "Aventurile Eroului Trac" ce sper să se întindă pe cât mai multe pagini şi să fie înţeleasă de cititori exact aşa cum trebuie deoarece fascinantele sale aventuri transmit învăţaturi folositoare fiecăruia dintre noi. Povestea iniţial conţine aventurile sale din tinereţe alături de iniţierile şi învăţăturile ce le primeşte de la un "şaman" bătrân şi misterios ce posedă o importantă "cantitate", dacă ia-şi putea spune aşa, de Înţelepciune şi Iubire necondiţionată.
De asemenea o să apară în povestire încă de la început şi misteriosul său leu pe nume Leon şi apoi falnicul său cal negru rupt din basme pe nume Archaeus. Alături de acestea doi tânărul nostru erou are parte de cele mai bizare aventuri.
Povestea începe cu descrierea unui loc "magic" şi anume Grădina Eden de unde s-a întors intre oameni misteriosul batrân înţelept ce la învăţat pe eroul nostru tainele Adevarului Suprem.
Gradina Eden este prezentată ca un tarâm al zeilor şi înţeleptilor unde suferinţa nu îşi are locul. Doar cei cu adevărat Luminaţi şi Eliberaţi de ignoranţă şi prostie pot trece poarta de Aur a acestui loc fermecat pe care Eroul Trac îşi doreşte să îl păşească.
Aceasta a fost o umilă şi sărăcăciosă descriere a marilor aventuri a "simbolului" stramoşilor noştrii daci. O să încerc să postez cate un capitol pe masură ce este transcris şi corectat în format electronic.

Elias, 3 mai 2009


PS: În postarea precedentă am folosit denumiri noi ce au acelaşi înţeles cu vechile denumiri. Informaţiile prezentate sunt verificabile aşa că dacă aveţi nelămuriri nu ezitaţi să cereţi răspunsuri!
O zi în pace!

+ Şamanism - partea a I-a

Câţi dintre voi aţi auzit de misticii şamani ce luau formele animalelor, vindecau orice boală prin incantaţii şi licori magice, controlau natura (ex: aducând ploaia când era secetă), aveau calităţi supraomeneşti (puteri paranormale) şi comunicau cu “zeii”?

Şamanism este o denumire relativ nou după fr. “chamanisme” ce doreşte să unească într-un singur cuvânt mai multe denumiri ale acestui tip de spiritualitate, în schimb definiţia universal formulată şi aprobată de cei ignoranţi lasă de dorit. Iniţial este bine să observăm faptul că această denumire aduce foarte mult cu ceea ce în limba sanscrită se numeşte KŞA ce înseamnă zeu sau Iluminare/Mântuire astfel şamanul/kşamanul ar reprezenta o punte de legătură cu aceştea “Cel ce are învăţătura zeilor”.

Şamanismul este o ştiinţă spirituală bazată pe Legile Universale ale Sinelui Suprem(Marele Spirit) practicată atât la interior cât şi la exterior prin intermediul ritualurilor, tehnicilor, incantaţiilor şi trăirii personale. Scopul acestei ştiinţe este Mântuirea şi Eliberarea de ignoranţa lumii materiale şi astfel reidentificarea cu Sinele Suprem a celui ce urmează această Cale Divină. Cunoaşterea se transmite pe cale practică direct de la Maestru la Discipol iniţial prin schimb de energii şi informaţii la nivel spiritual pentru purificarea şi pregătirea discipolului şi apoi în plan fizic prin practicarea ritualurilor, tehnicilor şi prin rostirea incantaţiilor, acestea fiind pregătitoare pentru Marele Mister Divin pe care îl primesc doar cei care prin trăirea lor dovedesc că au capacitatea în urma Mântuirii de a se Elibera de ignoranţă şi a se întoarce în Sinele Suprem. Aceştea din urmă, posesori ai Marelui Mister Divin, se numesc MASTERI, stăpâni ai propriului destin, Fii ai Sinelui Suprem.

Şamanismul initial reprezenta o ramură dintr-o spiritualitate mult mai dezvoltată reoferită oamenilor de Thoth şi alţii precum el din rândurile atlanţilor (cei care nu au decăzut odată cu întreaga rasă), la cererea lui RA Fiul Luminii, întrupare a Mântuitorului Iisus Hristos. Această ştiinţă spirituală mult mai dezvoltată, în timp s-a despărţit în mai multe ştiinţe spirituale mai mici, fiecare păstrând un anumit tip de practică, dar şi elemente comune între ele. Aceste ştiinţe sunt alchimia, şamanismul, magia, yoga, pranayama şi alte spiritualitaţi pricipale din anumite zone europene, asiatice, americane şi din Nordul Africii. Acestea fiind la acea vreme cele mai influenţate zone de atlanţii reformatori a lui RA.

Cu timpul practicile acestea şi-au pierdut din puritate datorită falşilor maeştri spirituali ce au oferit informaţii deformate sau închipuite, din neştiiţă sau intenţionat, pe parcurul mileniilor acest lucru luând amploare începând cu ultimii 250 de ani. În ultimii 50 de ani au apărut diverse şcoli spirituale care deşi unele sunt benefice totuşi acestea participă la deformarea spiritulităţii orginale. Doar cei care urmează un Maestru Spiritual Veritabil sau cei care - deşi foarte puţini - se ghidează după Maestrul lor interior reuşesc să străbată aceste Căi.

Şamanismul se practică doar sub îndrumarea unui MASTER sau a unui Maestru Şaman ce îi oferă discipolului cele mai potrivite iniţieri în Tainele Divine conform nivelului său de elevare pentru ai releva acestuia Calea cea mai simplă către Sinele Suprem. Descoperirea acestei Căi unică fiecarui discipol reprezintă Calea spre Mântuire şi în urma realizării acestui eveniment important Sinele Suprem îi devine Maestru Interior. Discipolul devine Maestru Şaman şi sub îndrumarea Sinelui Suprem se Eliberează de ignoranţă şi se reidentifică cu Acesta din care a purces la începuturi. Maestrul Şaman se transmută într-un MASTER fiind una cu Universul subtil şi material. Pentru un MASTER nu există el şi alţii deoarece toţi devin parte din el, adică el devine Cel Ce Este. Un MASTER se ghidează după Adevărul “Eu sunt Cel ce sunt” – “ehye asher ehye”, אהיה אשר אהיה (Exod 3,14).

În decursul timpului iniţierile şamanice şi de asemenea tehnicile, ritualurile şi incantaţiile au suferit deformări apărând anumite diferenţe de la o zonă la alta. Astfel putem întâlni şamani iniţiaţi în acelaşi domeniu cum ar fi acela al homeopatiei folosind pentru aceleaşi vindecari plante diferite conform zonei în care se afla. De asemenea şamanii au ajuns şă se dezvolte pe a anumită ramură în funcţie de credinţele păstrate şi cele noi dezvoltate. În acest caz putem întâlni şamani ce practică vindecare prin homeopatie, iar alţii vindecare ritualică sau unii cunosc secretele metamorfozării în animalul puterii interioare, iar alţii au calităţi supraomeneşti cum ar fi controlul vremii, levitaţia, etc. Însă toţi sunt recunoscuţi ca şi canale de comunicare cu entităţile fără trup, cele superioare (zei, îngeri, entităţi elevate, etc) sau cu cele inferioare(elementali, spirite neelevate, decăzute, etc), în funcţie de vibraţia lor energetică prin transe, tehnici şi alte calităţi supraomeneşti (clarauz, clarvedere, etc).

Iniţierile şamanice deşi deformate în timp şi-au păstrat duritatea punând la încercari serioase pe cel ce se înscrie pe acestă Cale de Elevare, iar în urma acestui fapt “Puţini sunt cei care reuşesc să ajungă la capăt!”(replica pe care am primit-o de la un MASTER înaintea iniţierii). În timpul anumitor iniţieri dacă discipolul nu este pregătit destul riscă să-şi piardă cunoştiţa sau chiar viaţa în timpul acestora. De aceea este necesară îndrumarea unui MASTER sau un Maestru Şaman care cunoaşte potenţele discipolului său şi să îl îndrume pe Calea Cea Mai Simplă către Mântuire. MASTERUL îl are pe discipol în grijă până acesta se Mântuieşte după care îl va lăsa în grija Sinelui Suprem, Tatăl şi Mama Întregii Perfecţiuni, ce îi va deveni discipolului Maestru Interior. Prin aceasta se înţelege ca discipolul învaţă să îşi asculte Scânteia Divină şi sub îndrumarea acesteia se va Elibera de ignoranţă şi se va uni cu Sinele Suprem în Conştiinţa Universală devenind el însuşi un MASTER.

Tehnicile şi incantaţiile şamanice au un rol important în iniţieri, în vindecari, în menţinerea unităţii şi armoniei la nivel planetar şi în dezvoltarea spirituală şi a calităţilor supraomeneşti în scopuri benefice!

Ritualurile şamanice au apărut mai târziu odată cu diversificarea acestei ştiinţe prin modificarea structurală a tehnicilor combinate cu incantaţiile magice noi având semnificaţii importante în menţinerea armoniei şi a vibraţiei planetare. Acestea s-au practicat şi se practică la sărbatorile anuale sau la cele ocazionale având diverse teme. În timp acestea s-au diversificat conform zonei şi sistemului de credinţe păstrat jucând un rol important în viaţa oamenilor şi în păstrarea armoniei planetei.

În şamanism după cum este bine cunoscut s-au folosit şi se folosesc încă diverse plante halucinogene sau nu , licori magice, obiecte vrajite sau elemente ale naturii în cadrul ritualurilor pentru ca şamanul să aibă puteri sporite, iar acestea sa aiba un efect mai pronunţat. Dar acest lucru depinde de tipul se ritual, unele dintre ele fiind doar coordonate conform datinei.

Elias,

23 martie – 3 aprilie 2009

duminică, 12 aprilie 2009

+ Poezii Alese: M. Eminescu - Împărat şi proletar

Împărat şi proletar

Pe bănci de lemn, în scunda tavernă mohorâtă,
Unde pătrunde ziua printre fereşti murdare,
Pe lângă mese lunge, stătea posomorâtă,
Cu feţe-ntunecoase, o ceată pribegită,
Copii săraci şi sceptici ai plebei proletare.

Ah! - zise unul - spuneţi că-i omul o lumină
Pe lumea asta plină de-amaruri şi de chin?
Nici o scânteie-ntr-însul nu-i candidă şi plină,
Murdară este raza-i ca globul cel de tină,
Asupra cărui dânsul domneşte pe deplin.

Spuneţi-mi ce-i dreptatea? - Cei tari se îngrădiră
Cu-averea şi mărirea în cercul lor de legi;
Prin bunuri ce furară, în veci vezi cum conspiră
Contra celor ce dânşii la lucru-i osândiră
Şi le subjugă munca vieţii lor întregi.

Unii plini de plăcere petrec a lor viaţă,
Trec zilele voioase şi orele surâd.
În cupe vin de ambră - iarna grădini, verdeaţă,
Vara petreceri, Alpii cu frunţile de gheaţă -
Ei fac din noapte ziuă ş-a zilei ochi închid.

Virtutea pentru dânşii ea nu există. Însă
V-o predică, căci trebui să fie braţe tari,
A statelor greoaie care trebuie-mpinse
Şi trebuiesc luptate războaiele aprinse,
Căci voi murind în sânge, ei pot să fie mari.

Şi flotele puternice ş-armatele făloase,
Coroanele ce regii le pun pe fruntea lor,
Ş-acele milioane, ce în grămezi luxoase
Sunt strânse la bogatul, pe cel sărac apasă,
Şi-s supte din sudoarea prostitului popor.

Religia - o frază de dânşii inventată
Ca cu a ei putere să vă aplece-n jug,
Căci de-ar lipsi din inimi speranţa de răsplată,
După ce-amar muncirăţi mizeri viaţa toată,
Aţi mai purta osânda ca vita de la plug?


Cu umbre, care nu sunt, v-a-ntunecat vederea
Şi v-a făcut să credeţi că veţi fi răsplătiţi...
Nu! moartea cu viaţa a stins toată plăcerea -
Cel ce în astă lume a dus numai durerea
Nimic n-are dincolo, căci morţi sunt cei muriţi.

Minciuni şi fraze-i totul ce statele susţine,
Nu-i ordinea firească ce ei a fi susţin;
Averea să le aperi, mărirea ş-a lor bine,
Ei braţul tău înarmă ca să loveşti în tine,
Şi pe voi contra voastră la luptă ei vă mân'.

De ce să fiţi voi sclavii milioanelor nefaste,
Voi, ce din munca voastră abia puteţi trăi?
De ce boala şi moartea să fie partea voastră,
Când ei în bogăţia cea splendidă şi vastă
Petrec ca şi în ceruri, n-au timp nici de-a muri?

De ce uitaţi că-n voi e şi număr şi putere?
Când vreţi, puteţi prea lesne pământul să-mpărţiţi.
Nu le mai faceţi ziduri unde să-nchid-avere,
Pe voi unde să-nchidă, când împinşi de durere
Veţi crede c-aveţi dreptul şi voi ca să trăiţi.

Ei îngrădiţi de lege, plăcerilor se lasă,
Şi sucul cel mai dulce pământului i-l sug;
Ei cheamă-n voluptatea orgiei zgomotoase
De instrumente oarbe a voastre fiici frumoase:
Frumseţile-ne tineri bătrânii lor distrug.

Şi de-ntrebaţi atuncea, vouă ce vă rămâne?
Munca, din care dânşii se-mbată în plăceri,
Robia viaţa toată, lacrimi pe-o neagră pâine,
Copilelor pătate mizeria-n ruşine...
Ei tot şi voi nimica; ei cerul, voi dureri!

De lege n-au nevoie - virtutea e uşoară
Când ai ce-ţi trebuieşte... Iar legi sunt pentru voi,
Vouă vă pune lege, pedepse vă măsoară
Când mâna v-o întindeţi la bunuri zâmbitoare,
Căci nu-i iertat nici braţul teribilei nevoi.

Zdrobiţi orânduiala cea crudă şi nedreaptă,
Ce lumea o împarte în mizeri şi bogaţi!
Atunci când după moarte răsplată nu v-aşteaptă,
Faceţi ca-n astă lume să aibă parte dreaptă,
Egală fiecare, şi să trăim ca fraţi!

Sfărmaţi statuia goală a Venerei antice,
Ardeţi acele pânze cu corpuri de ninsori;
Ele stârnesc în suflet ideea neferice
A perfecţiei umane şi ele fac să pice
În ghearele uzurei copile din popor!

Sfărmaţi tot ce aţâţă inima lor bolnavă,
Sfărmaţi palate, temple, ce crimele ascund,
Zvârliţi statui de tirani în foc, să curgă lavă,
Să spele de pe pietre până şi urma sclavă
Celor ce le urmează pân' la al lumii fund!

Sfărmaţi tot ce arată mândrie şi avere,
O! dezbrăcaţi viaţa de haina-i de granit,
De purpură, de aur, de lacrimi, de urât -
Să fie un vis numai, să fie o părere,
Ce făr' de patimi trece în timpul nesfârşit.

Zidiţi din dărmăture gigantici piramide
Ca un memento mori pe al istoriei plan;
Aceasta este arta ce sufletu-ţi deschide
Naintea veciniciei, nu corpul gol ce râde
Cu mutra de vândută, cu ochi vil şi viclean.

O! aduceţi potopul, destul voi aşteptarăţi
Ca să vedeţi ce bine prin bine o să ias';
Nimic... Locul hienei îl luă cel vorbareţ,
Locul cruzimii vechie, cel lins şi pizmătareţ,
Formele se schimbară, dar răul a rămas.

Atunci vă veţi întoarce la vremile-aurite,
Ce mitele albastre ni le şoptesc ades,
Plăcerile egale egal vor fi-mpărţite,
Chiar moartea când va stinge lampa vieţii finite
Vi s-a părea un înger cu părul blond şi des.

Atunci veţi muri lesne fără de-amar şi grijă,
Feciorii-or trăi-n lume cum voi aţi vieţuit,
Chiar clopotul n-a plânge cu limba lui de spijă
Pentru acel de care norocul avu grijă;
Nimeni de-a plânge n-are, el traiul şi-a trăit.

Şi boale ce mizeria ş-averea nefirească
Le nasc în oameni, toate cu-ncetul s-or topi;
Va creşte tot ce-n lume este menit să crească,
Va bea pân-în fund cupa, pân' va vrea s-o zdrobească,
Căci va muri când nu va avea la ce trăi.

. . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Pe malurile Senei, în faeton de gală,
Cezarul trece palid, în gânduri adâncit;
Al undelor greu vuiet, vuirea în granit
A sute d-echipajuri, gândirea-i n-o înşală;
Poporul loc îi face tăcut şi umilit.

Zâmbirea lui deşteaptă, adâncă şi tăcută,
Privirea-i ce citeşte în suflete-omeneşti,
Şi mâna-i care poartă destinele lumeşti,
Cea grupă zdrenţuită în cale-i o salută.
Mărirea-i e în taină legată de aceşti.

Convins ca voi el este-n nălţimea-i solitară
Lipsită de iubire, cum că principiul rău,
Nedreptul şi minciuna al lumii duce frâu;
Istoria umană în veci se desfăşoară,
Povestea-i a ciocanului ce cade pe ilău.

Şi el - el vârful mândru al celor ce apasă -
Salută-n a lui cale pe-apărătorul mut.
De aţi lipsi din lume, voi cauza-ntunecoasă
De răsturnări măreţe, mărirea-i radioasă,
Cezarul, chiar Cezarul de mult ar fi căzut.

Cu ale voastre umbre nimica crezătoare,
Cu zâmbetu-vă rece, de milă părăsit,
Cu mintea de dreptate şi bine râzătoare,
Cu umbra voastră numai, puteri îngrozitoare,
La jugu-i el sileşte pe cei ce l-au urât.

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Parisul arde-n valuri, furtuna-n el se scaldă,
Turnuri ca facle negre trăsnesc arzând în vânt -
Prin limbile de flăcări, ce-n valuri se frământ,
Răcnete, vuiet de-arme pătrund marea cea caldă,
Evul e un cadavru, Paris - al lui mormânt.

Pe stradele-ncruşite de flăcări orbitoare,
Suiţi pe baricade de bulgări de granit,
Se mişc batalioane a plebei proletare,
Cu cuşme frigiene şi arme lucitoare,
Şi clopote de-alarmă răsună răguşit.

Ca marmura de albe, ca ea nepăsătoare,
Prin aerul cel roşu, femei trec cu-arme-n braţ,
Cu păr bogat şi negru ce pe-umeri se coboară
Şi sânii lor acopăr - e ură şi turbare
În ochii lor cei negri, adânci şi desperaţi.

O! luptă-te-nvălită în pletele-ţi bogate,
Eroic este astăzi copilul cel pierdut!
Căci flamura cea roşă cu umbra-i de dreptate
Sfinţeşte-a ta viaţă de tină şi păcate;
Nu! nu eşti tu de vină, ci cei ce te-au vândut!

. . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Scânteie marea lină, şi placele ei sure
Se mişc una pe alta ca pături de cristal
Prin lunce prăvălite; din tainica pădure
Apare luna mare câmpiilor azure,
Împlându-le cu ochiul ei mândru, triumfal.

Pe undele încete îşi mişcă legănate
Corăbii învechite scheletele de lemn;
Trecând încet ca umbre - ţin pânzele umflate
În faţa lunei, care prin ele-atunci străbate,
Şi-n roată de foc galben stă faţa-i ca un semn.

Pe maluri zdrumicate de aiurirea mării
Cezaru-ncă veghează la trunchiul cel plecat
Al salciei pletoase - şi-ntinse-a apei arii
În cercuri fulgerânde se pleacă lin suflării
A zefirului nopţii şi sună cadenţat.

Îi pare că prin aer în noaptea înstelată,
Călcând pe vârf de codri, pe-a apelor măriri,
Trecea cu barba albă - pe fruntea-ntunecată
Cununa cea de paie îi atârna uscată -
Moşneagul rege Lear.

Uimit privea Cezarul la umbra cea din nouri,
Prin creţi ai cărei stele lin tremurând transpar,
I se deschide-n minte tot sensul din tablouri
A vieţii sclipitoare... A popoarelor ecouri
Par glasuri ce îmbracă o lume de amar:

"În orice om o lume îşi face încercarea,
Bătrânul Demiurgos se opinteşte-n van;
În orice minte lumea îşi pune întrebarea
Din nou: de unde vine şi unde merge floarea
Dorinţelor obscure sădite în noian?

Al lumii-ntregul sâmbur, dorinţa-i şi mărirea,
În inima oricărui i-ascuns şi trăitor,
Zvârlire hazardată, cum pomu-n înflorire
În orice floare-ncearcă întreagă a sa fire,
Ci-n calea de-a da roade cele mai multe mor.

Astfel umana roadă în calea ei îngheaţă,
Se pietrifică unul în sclav, altu-mpărat,
Acoperind cu noime sărmana lui viaţă
Şi arătând la soare-a mizeriei lui faţă -
Faţa - căci înţelesul i-acelaşi la toţi dat.

În veci aceleaşi doruri mascate cu-altă haină,
Şi-n toată omenirea în veci acelaşi om -
În multe forme-apare a vieţii crudă taină,
Pe toţi ea îi înşală, la nime se distaină,
Dorinţi nemărginite plantând într-un atom.

Când ştii că visu-acesta cu moarte se sfârşeşte,
Că-n urmă-ţi rămân toate astfel cum sunt, de dregi
Oricât ai drege-n lume - atunci te oboseşte
Eterna alergare... ş-un gând te-ademeneşte:
Că vis al morţii-eterne e viaţa lumii-ntregi."

1874, 1 decembrie

joi, 2 aprilie 2009

+ Poezie 23: Stau şi mă întreb

Stau şi mă întreb


De ce ştiu anumite lucruri care pentru alţii nu au valoare,
dar unii şi-ar vinde şi sufletul pentru ele?
De ce le ştiu când nu sunt în stare să le folosesc acum?
Dar de ce mi-au fost date mie?
Trecutul nu mai există pentru mine!
Viitorul e un termen al prezentului de mâine!
Doar clipa aceasta mai este spre nemurire!
Speranţele cresc într-un singur crez!
Că îmi voi învinge duşmnul de moarte!
Dar ce vorbesc eu acum?
Moarte se uită la mine, dar nu are curajul să vină
Şi nici eu curajul să o chem la mine!
În schimb nici unul din noi nu va ceda pâna ce nu va învinge!
Dar cum spuneam cunosc ceea ce mulţi ar vrea să ştie!
Cândva o să dispar din lume!
O să plec departe de voi!
Şi voi merge intr-o lume unde nici unul ca voi nu va calca prea devreme!
Dar dacă va vrea îl voi lua cu mine,
Căci Calea e deschisă tuturor acelora ce vor să înveţe
Să traiască acolo unde nu există moarte.
Ştiu că pot mai multe, iar ceea ce ştiu e un nimic.
Pot să zbor, dar am aripile frânte
De propriile temeri născute în mine
Şi nu vreau decât iertare că am rămas condus de ele.
Iar când rănile se vor vindeca
Voi ridica spre cer mâinile mele
Să primesc din nou binecuvântare să lupt.
Sunt un nimic şi în acelaşi timp totul.
Născut acolo unde sufletu-mi a vrut
Să învăţ să pictez pe pânza albă ce am avut-o.
Acum e murdarită de propria-mi pensulă
Ce nu am ştiut să o folosesc cum trebuie
Regret liniile trase şi culorile reci de pe planşă
Căci ele nu mă arată aşa cum sunt.
Uneori pentru a renaşte trebuie să mori,
Precum o pasăre Phionix să arzi în focul tău
Şi apoi din cenusă să te înalţi spre cer.
Dar nu sunt eu acela ce trebuie să moară
Ci demonul minţii mele ce ma condus spre pierzanie,
Egoul meu din întuneric să piară
Acolo unde vrea Sinele meu Suprem!
Mă eliberez şi zbor spre cerul din sufletul meu
Acolo unde întunericul nu mai există.
Am învis moartea şi încerc să ma ridic la cer,
Dar nu pot căci ceva înca mă leagă de lumea aceasta.
Merg pe drumul meu făra cale de întoarcere
Am aripi să zbor, dar încă nu mi-au fost vindecate,
Aştept Doamne un semn şi voi da ascultare.


Elias, 02 aprilie 2009

miercuri, 25 martie 2009

+ Poezie 22: Chemarea Marelui Lup Alb



Chemarea Marelui Lup Alb
 
 
I
Din crâng se aude un urlet
Ce răsună în zare ca un tunet
Şi din munţi şi stepe se adună
La sfat toţi lupii sub clar de Lună.
 
II
Au răspuns chemării din zare
A Lupului Mare şi Alb din munţi
După cum au căzut la învoire
Să asculte de el ca de Sfinţi.
 
III
El Marele Lup Alb, smeritul dac,
Ostaş de frunte al armatei Sfinte,
Al lui Zalmoxe supus în veac,
A chemat toţi lupii din moarte.
 
IV
Aşezându-i în semnul Crucii
Le spuse secretul nemuririi,
Cum acesta se vede în cercuri
Pe cer în marea de sclipiri.
 
V
Apoi le spuse să intre în luptă
Alături de fraţii de sânge dac
Sub o singură năframă Sfântă
Cea alba a Lupului Alb din veac!
 
 
Alchimiel, 20-25 martie 2009

duminică, 22 martie 2009

+ Cei doi Hermes + Anubis şi Marele Lup Alb

Anubis Hermes Trismegistus

Cum spuneam şi în postarea precedentă acum am să revin asupra subiectului Thoth atlantul şi Hermes Trismegistus (Hermes cel de trei ori mare). Am căutat ieri pe internet să văd ce găseşte lumea despre Thoth ca zeu egiptean şi bineînţeles cum era de aşteptat am găsit multe prostii pe lângă informaţia destul de săracă şi de aici şi proasta înclinaţie a omului să tragă concluzii pripite. În orice caz am observat la un moment dat că nu sunt singurul care a spus ca Thoth a fost indentificat greşit cu Hermes aşa că nu mă puteţi acuza că rescriu istoria. O corectez doar!
După cum aţi văzut în comentariile postării trecute cineva a completat faptul că Hermes (Arcadianul ... o să vedeţi de ce) se identifică cu Anubis şacalul negru, zeu-călauză al morţilor şi zeu al îmbălsămarii, slujitor şi fiu în acelaşi timp al lui Osiris în mitologia egipteană.
În paranteză am trecut Arcadianul pentru a sublinia o altă întrupare a lui Hermes Trismegistos care de asemenea a fost şi Marele Lup Alb al dacilor şi mulţi alţii mai mult sau mai puţin importanţi. Hermes Arcadianul a avut ca tată pe Zeus şi era de acelaşi rang cu Anubis îndeplinind funcţii asemănătoare, dar existând o mică diferenţă. La fel este între Hermes Trismegistus şi Marele Lup Alb cu anumite diferenţe.
Apoi Anubis slujea pe un zeu al pamântului şi judecător al morţilor, Osiris, iar Marele Lup Alb îl slujea pe zeul pamântului şi judecător al morţilor, Zalmoxe (Zal = Dumnezeu, moxe de la mokşa = Eliberare/ traducere din limba străveche a dacilor),... astfel de asemanari se pot face multe sau de asemenea se pot observa multe lucruri opuse (polaritatea). Anubis lucra în domeniul lumii de dincolo, iar Marele Lup Alb în lumea aceasta. Anubis era negru, Marele Lup Alb era prin logica alb... Şi şacalul negru era om ce putea deveni şacaş şi Lupul Alb a fost om ce a devenit lup!
Să vedem care este trăsătura principală a fiecăruia şi cea secundară:
Hermes Arcadianul : Principal la interior, secundar la exterior;
Hermes Trismegistos: Principal la exterior, secundar la interior;
Marele Lup Alb: Principal la interior, secundar la exterior;
Anubis(şacalul negru): Principal la exterior, secundar la interior.

Hermes Arcadianul este precum Lupul Alb, dar are funcţii precum Anubis.
Hermes Trismegistus este precum Anubis, dar are funcţii precum Lupul Alb.
Aici se poate vedea chiar foarte clar că se completează "unii pe alţii" (cu "" ce este acelaşi) şi în acelaşi timp toţi patru sunt nemuritori.

Acum ce treabă are Thoth în toată povestea asta? Ei bine el este cel care l-a învăţat pe Anubis tainele lui Ra(o parte din ele bineînţeles) şi a fost entitatea care s-a manifestat prin acesta în diferitele sale întrupări cum ar fi Hermes Trismegistos, Thot preotul egiptean, etc.
După ce ne dăm seama de acest lucru? Hermes în foarte multe din întruparile sale a oferit învăţaturi divine de orgine "solară" sau astrologice, etc, prin intermediul lunii. Marea Operă mai întâi este Lună şi apoi devine Soare. Thoth era discipolul lui RA - Soarele (inima si limba lui RA) şi era simbolizat de Lună.


Alchimiel, 22 martie 2009

marți, 17 martie 2009

+ Confuzia dintre Thoth Atlantul Si Hermes Trismegistus



Vad ca tablitele lui Thoth au starnit curiozitatea multora.
Am observat ca primesc multe vizite pe blogul meu de la cautatorii acestor tablite pe pagina cu Tabla de smarald a lui Hermes Trismegistus care este in treisprezece puncte(jumatate de pagina) si nu in cinsprezece capitole ca si cele ale lui Thoth atlantul!
Cuvantul cautat este "Tablitele de Smarald" datorita caruia intra si pagina blogului meu la subiectele gasite.

Si daca tot intra lumea atunci sa discutam putin si pe acest subiect. Asa ca Urmatoarele 2-3 postari o sa le atribui lui Thoth, Hermes, Ra si istoriei decaderii atlantidei si relevarea Pulberii Divine.

Am observat ca multi indentifica pe Thoth atlantul si pe Hermes Trismegistus ca fiind aceeasi persona in intrupari diferite, dar acest lucru este o grava confuzie deoarece exista doi Thoth in istoria lumii si anume:
- Atlantul Thoth(zeul egiptean) trimis de RA(Cel mai mare zeu - Creatorul) la scufundarea Atlantidei sa dea mai departe Intelepciunea pe care a obtinut-o omenilor pentru a nu se pierde dupa marile razboaie dintre atlantii decazuti si celelate rase planetare (vezi caderea atlantidei).
- Preotul egiptean Thot ce a jucat un rol important in dezvoltarea spiritualitatii egiptene si a lumii de altfel, direct sau indirect, fiind un canal al primului Thoth.
Acesta din urma (preotul Thot) este intruparea lui Hermes Trismegistus( Trismegistus = de trei ori mare). In schimb este adevarat ca ceea ce prezinta Hermes si implicit preotul Thoth se regaseste si in Tablitele De Smarald ale lui Thoth atlantul. Acest lucru a fost posibil datorita faptului ca Thoth atlantul a jucat rolul de "entitate sfatuitoare" a lui Hermes in unele din intruparile acestuia dezvaluind omenirii anumite invataturi ale lui RA (Locuitorul din Tablitele de Smarald - e bine de observat ca ei nu se numeau pe sine zei - iar Thoth era dintre fii omenilor, tatal sau fiind unul dintre cei mai mari in intelepciune si RA era un Copil al Luminii - cel mai mare dintre acestea), asa cum acesta la si indrumat sa faca!

Hermes in multe din intruparile sale a fost canalul prin care s-a manifestat Thoth atlantul, dar si a altor entitati cum ar fi Arh. Rafael ce aveau aceasi misiune de a oferi umanitatii anumite mistere! Deasemenea Hermes nu este singurul care a fost un astfel de canal, pe langa el mai existand si alti intelepti (trismegiti) mai mult sau mai putin publici in istoria omenirii ce au oferite mai mult sau mai putin informatii, in functie de necesitatile vremii.

Lucrarea Suprema a lui Hermes Trismegistus si una dintre putinele lucrari autentice este Tractatus Aureus in care autorul ofera din intelepciunea sa tuturor Fiilor Intelepciunii si anume unele mistere ale Inefabilului printre care si alchimia interioara si exterioara... secretul Pulberii Divine si anume Piatra Filosofala - Comoara nepretuita a filosofilor.
In cadrul acestei lucrari apar elemente comune cu ale Tablitelor de Smarald ale lui Thoth.

Daca doriti sa cititi sau sa descarcati Tablitele de Smarald ale lui THOTH Atlantul urmati linkul:
Daca doriti sa cititi Tablita de Smarald a lui Hermes Trismegistus urmati linkul :
Daca doriti Tratatus Aureus a lui Hermes Trismegistus(Tratatul de Aur) in limba engleza urmati linkul: http://www.scribd.com/doc/14849/The-Golden-Tractate-of-Hermes-Trismegistus

PS1: Pentru cei care cred ca THOTH atlantul este un demon: Mai analizeti odata relatarile sale si deasemenea si alte surse istorice pe care le considerati benefice si o sa vedeti ca va contraziceti singuri ca prostii acceptand multe din invataturile sale fara sa aveti habar.
Si nu mai spuneti ca va lipsiti din invataturile sale ca Evangheliile sunt pline de invataturi hermetice. Acesta a fost si unul din scopurile petru care Thoth atlantul a trebuit sa ofere intelpciunea oamenilor.

PS2: Aceasta este o simpla introducere ce o voi argumenta pe larg in umatoarele postari!

Cateva citate din Tablitele de Smarald ale lui Thoth atlantul:

[...] Omule, sa nu fii mandru de intelepciunea ta.
Discuta atat cu nestiutorul cat si cu inteleptul.
Daca vine la tine cineva plin de invatatura,
asculta-l cu mare atentie caci intelepciunea e totul.
Sa nu taci cand se vorbeste despre rau caci Adevarul
ca si razele de soare lumineaza totul.
Cel ce nu respecta legea va fi pedepsit, caci
doar prin Lege se elibereaza oamenii.
Nu trebuie sa te temi pentru ca frica este
ceea ce leaga omul de intuneric.
Urmeaza-ti indemnul inimii in timpul vietii.
Fa mai mult decat ti se cere. Cand ai acumulat bogatii,
Urmeaza-ti indemnul inimii
Caci toate acestea nu sunt de nici un folos daca inima ti-e istovita.
Asculta-ti inima cat mai mult. Si sufletul se va bucura.
Cei ce sunt calauziti nu se ratacesc,
Dar cei ce s-au ratacit nu mai pot gasi calea cea dreapta.
Daca traiesti intre oameni, fa ca Iubirea sa fie totul pentru inima ta. [...]

[...] Sa stii, omule, ca viitorul e ca o carte deschisa
pentru cel ce stie sa citeasca.
Fiecare efect va aduce cu sine si cauza lui
Caci fiecare efect provine din cauza primordiala.
Afla ca viitorul nu e fix sau stabil ci variaza
pe masura ce cauza produce efectul.
Cerceteaza cauza pe care o creezi, si vei
descoperi cu siguranta ca totul e efect.
Asa ca omule, fii sigur ca efectele pe care le produci
Sunt intotdeauna cauzele unor efecte si mai perfecte.
Afla ca viitorul nu e fix ci ca el urmeaza vointa
omului pe masura ce acesta se misca
Prin miscarile spatiului-timp catre telul unde incepe un timp nou.
Omul poate citi viitorul doar prin intermediul
cauzelor care produc efecte. [...]

[...] Ia aminte omule la profunda intelepciune ascunsa,
Pierduta pentru oameni inca in timpul Locuitorilor,
Pierduta si uitata de oamenii acestei epoci.
Afla ca acest Pamant nu e decat un portal,
pazit de puteri necunoscute omului.
Maestrii Intunericului ascund intrarea ce
duce spre taramul Paradisului.
Afla ca drumul spre sfera din Arulu
E presarat cu bariere ce se deschid doar celor nascuti din Lumina.
Pe Pamant, eu sunt pastratorul cheilor ce
deschid portile catre Taramul Sacru.
Prin puterile ce sunt mai presus de mine,
hotarasc sa las aceste chei lumii omului.
Inainte sa plec, va ofer Secretele prin care va
puteti elibera din sclavia intunericului,
Prin care puteti scapa din incatusarea carnii ce v-a legat,
Si prin care puteti sa va ridicati din intuneric spre Lumina.
Afl a ca sufletul trebuie sa fie curatat de tot ce e intunecat
Inainte de a putea intra pe portile ce duc spre Lumina. [...]


Alchimiel, 17 maritie 2009

vineri, 13 martie 2009

+ Poezie 21: Despre Alchimie Partea a II-a



Despre Alchimie
 
 
Partea a II-a:
 
I
Prin metale sublimate
Din metale purificate,
Turnând Auripigmentul
Se extrage Medicamentul.
 
II
Nu iţi spun minciuni
Sau alte incertitudini.
Doar iţi spun să-ncerci
De eşti între cei vrednici.
 
III
Înţelepţii au răspuns:
„Adevărul e atât de simplu!”
Aşa că nu te lăsa împuns
Că totul e atât de suplu.
 
IV
Caută Supremul în Sinele tău
Şi apoi ceea ce găseşti
E o floare crescândă în hău,
Care trebuie să o foloseşti.
 
V
Cel ce caută găseşte,
Cel ce bate i se deschide,
Cel ce cere şi primeşte,
Iar cel vrednic întreprinde.
 
 
Alchimiel, 13 martie 2009


Pentru a citi "Despre Alchimie" Partea a I-a    +KLIK AICI+

joi, 12 martie 2009

+ Poezie 20: Ars Alkhemyca


Ars Alkhemyca

I
Avem ingredientele toate
Înşirate în ceteva creuzete.
Pentru acea opera împlinită
Munca noastră desăvârşită.
 
II
Sublimăm materie saturniană
Spărgând cu Soare şi Lună:
Cu apa sfântă a filosofilor
Apoi cu fermentul înţelepţilor.
 
III
Materia se preface în nigredo,
Soarele şi Luna au dat rod
Şi au în pantece un hermafrod
Ce se transformă în albedo.
 
IV
Avem acum regina vieţii
Ce preface în argint metalele
Şi vindecă suferinţa morţii
Revărsând în lume fericirile.
 
V
Lăsăm la foc în continuare
Până ce regina dă iar naştere
Şi din ea apare un Soare
Peste filosofi încoronare.
 
VI
Aduce viaţa, lungă nemurire,
Zdrobeşte toate suferinţele,
Ne ajută la îndumnezeire
Şi în aur ne preface sufletele.
 
VII
Aceasta este arta filosofilor
Ascunsă în al nostru întuneric
Să nu o vadă ochii proştilor
Ci doar acela ce este vrednic.
 
VIII
Ca sticla pură tu să fii
De vrei magisterul vieţii
Şi suferinţa ta va înceta
Când pe cap el iţi va sta.
 
IX
Ai grijă în schimb cui spui
Căci ea lucru tainic este;
Dar oferit doar filosofului
Din slujba celor Sfinte.
 
X
Ea din natură se învaţă
Sau direct din inima pură
De la Cel dădător de viaţă
Să ieşi din lumea obscură.
 
XI
Negrul în foc se purifică,
Un foc de origine Divină
Şi apoi din el răsare Spiritul
Din care purcede Universul.
 
XII
Mergi pe drumul acesta
Cărare de Lumină Sfântă
Ce te înalţă din întuneric
Devenind tot mai puternic.
 
XIII
E cunoaşterea vechilor zei
Prea mult jinduită de zmei.
Nimic nu este nou în veşnicie
Pentru cei plini de vrednicie.
 
 
Alchimiel, 12 martie 2009

+ Alchimie: Cele 7 legi ale KYBALIONULUI

Am pomenit de Hermes Trismegistus de mai multe ori prin postarile mele, el fiind parintele alchimiei si de asemenea al magiei.
Am sa postez acum cele 7 legi hermetice prezentate in lucrarea KYBALION care stau la baza intregii spiritualitati si bineinteles daca suntem atenti o sa observam ca au rol de baza si in cazul stiintei!!!

1. LEGEA MENTALISMULUI
"Totul este Spirit; Universul este mental"

2. LEGEA CORESPONDENŢEI
"Ceea ce este Sus este ca şi ceea ce este Jos; Ceea ce este Jos este ca şi ceea ce este Sus"

3. LEGEA VIBRAŢIEI
"Nimic nu stă, totul se mişcă, totul vibrează"
"Cel care înţelege Legea VIBRAŢIEI a câştigat sceptrul puterii" - a spus un vechi ocultist.

4. LEGEA POLARITĂŢII
"Totul este dublu; orice lucru are doi poli; totul are două extreme; asemănătorul şi neasemănătorul au aceeaşi semnificaţie; polii opuşi au o natură identică, însă de grade diferite; extremele se ating; toate adevărurile nu sunt decât semiadevăruri; toate paradoxurile pot fi conciliate"

5. LEGEA RITMULUI
"Totul se scurge înăuntru sau în afară; orice lucru are durata sa; totul evoluează, apoi degenerează; balansul pendulei se manifestă în totul; măsura oscilaţiei sale la dreapta este asemănătoare cu măsura oscilaţiei la stânga; ritmul este constant"

6. LEGEA CAUZEI SI EFECTULUI
"Orice cauză are efectul său; orice efect are cauza sa, totul se întâmplă conform Legii. Hazardul este un nume dat unei legi necunoscute. Sunt numeroase planuri ale cauzalităţii, însă nimic nu scapă Legii"

7. LEGEA GENULUI
"Este un gen în toate lucrurile; TOTUL are principiile sale: masculin şi feminin; genul se manifestă în toate planurile"

Va las sa constientizati singuri aceste legi fara a va da explicatiile din Kybalion deoarece aceste sunt scrise de prosti ca mine si ca voi, care ne-ar putea oferi informatii doar pe jumatate bune sau usor pervertite, ori exista riscul de a nu le intelege corect! Odata cu constientizarea lor incercati sa le puneti in practica!(aici nu ma refer la ritualurile de proata calitate care nu fac decat sa manipuleze si sa programeze neuro-lingvistic)
Spun acestea deoarece multi au scris diverse sofisme pe baza acestor legi ale lui Hermes crezand ca au inteles cheia intelepciunii, dar de fapt ei sunt prostii ce au in mana cateva kilograme de aur si pietre pretioase in mijlocul desertului! Au comoara in mana, sunt mandrii de avutie, dar nu sunt siguri la ce le folseste in mijlocul desertului! Usor va aparea incercarea apei, setea devenind insuportabila si atuci vor renunta la comoara la fel de usor cum au gasit-o! Pacat de carat ca ala extenuiaza mai ales in desert! In final ajung sa moara mai ignoranti decat erau la inceput.
Cam asta este soarta multora, mai ales a celor organizati in scoli, ordine sau mai stiu eu alceva!

Alchimiel