Ars Alkhemyca
I
Avem ingredientele toate
Înşirate în ceteva creuzete.
Pentru acea opera împlinită
Munca noastră desăvârşită.
II
Sublimăm materie saturniană
Spărgând cu Soare şi Lună:
Cu apa sfântă a filosofilor
Apoi cu fermentul înţelepţilor.
III
Materia se preface în nigredo,
Soarele şi Luna au dat rod
Şi au în pantece un hermafrod
Ce se transformă în albedo.
IV
Avem acum regina vieţii
Ce preface în argint metalele
Şi vindecă suferinţa morţii
Revărsând în lume fericirile.
V
Lăsăm la foc în continuare
Până ce regina dă iar naştere
Şi din ea apare un Soare
Peste filosofi încoronare.
VI
Aduce viaţa, lungă nemurire,
Zdrobeşte toate suferinţele,
Ne ajută la îndumnezeire
Şi în aur ne preface sufletele.
VII
Aceasta este arta filosofilor
Ascunsă în al nostru întuneric
Să nu o vadă ochii proştilor
Ci doar acela ce este vrednic.
VIII
Ca sticla pură tu să fii
De vrei magisterul vieţii
Şi suferinţa ta va înceta
Când pe cap el iţi va sta.
IX
Ai grijă în schimb cui spui
Căci ea lucru tainic este;
Dar oferit doar filosofului
Din slujba celor Sfinte.
X
Ea din natură se învaţă
Sau direct din inima pură
De la Cel dădător de viaţă
Să ieşi din lumea obscură.
XI
Negrul în foc se purifică,
Un foc de origine Divină
Şi apoi din el răsare Spiritul
Din care purcede Universul.
XII
Mergi pe drumul acesta
Cărare de Lumină Sfântă
Ce te înalţă din întuneric
Devenind tot mai puternic.
XIII
E cunoaşterea vechilor zei
Prea mult jinduită de zmei.
Nimic nu este nou în veşnicie
Pentru cei plini de vrednicie.
Alchimiel, 12 martie 2009
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu