Recent am terminat de citit şi analizat textul şi simbolistica unuia dintre cele mai oculte manuscrise ale artei alchimice scris de distinsul Conte de Saint-Germain şi anume "TRINOSOFIA" sau "Sfânta şi Întreinta Înţelepciune".
Un manuscris cu adevărat ocult ce poate fi interpretat din mai multe unghiuri având în vedere bogaţia limbajelor folosite şi a modalităţilor de expunere în text şi în imagini. În schimb anumite cuvinte sau inscripţii rămân momentan imposibil de descifrat datorită codificării oculte ale ordinului secret care după cum a susţinut Contele l-ar fi trimis pe el în societate pentru a oferi aceste învăţături mai departe.
Regretabil rămâne faptul că masonii încearcă să acapareze apartenenţa acestei figuri mistice a secolului al XVIII-lea la mişcarea lor. Mulţi iniţiati ai masoneriei au încercat să demonstreze că simbolistica ocultă a lui Saint-Germain ar fi combinată cu cea masonică, iar ordinul secret pe care îl reprezenta acesta ar fi fost o loja masonică. Întrebarea mea este: de unde ştiau că este o loja masonică având în vedere că nici ei nu cunosc acest ordin secret?! Nu am nimic de împărţit cu masonii şi nici nu doresc să îi contrazic! Cer doar dovezi! Spun toate acestea deoarece dacă achiziţionaţi acest manuscris de la anumite edituri o să-l primiţi cu tot cu o interpretare (sau explicaţie) masonica a fiecarei sectiuni al acestuia.
Manuscrisul nu face referire la o şcoala spirituală anume ci vorbeste din perspectiva unei spiritualităţi indepentente! Decodificarea limbajului se poate face prin simbolistici kabbalistice, numerologice, alchimice si caldeene.
Pentru început Manuscrisul este împarţit în doisprezece secţiuni conform anului alchimic şi zodiacului, fiecare dintre acestea având un text şi o imagine, ambele încarcate de simbolistica oculta a ordinului său.
Textul evidenţiază drumul adeptului pe calea anevoioasă a iniţierii, purificării şi perfecţionării sale într-o lume a Maeştrilor ce îl susţin şi îi oferă anumite daruri într-o anumită secţiune a iniţierii sale, iar rolul acestuia fiind jucat de Conte insuşi.
Fiecare secţiune a lucrării sale reprezintă un anume nivel evolutiv al celui care urmează această cale: atentionare, purificare, moarte, putrezire, reinviere, ridicare, etc.
Scopul final al lucrării este Perfecţionarea Adeptului!
Tind să cred ca prima secţiune nu ar fi scrisă din perspectiva autorului ca personaj ci din a autorului ca maestru reproducand ceea ce probabil i-ar fi destăinuit însuşi maestrul său ce la iniţiat în această artă divină. Celelalte secţiuni fiind în schimb tablouri emblematice ale iniţierii sale personale.
Voi posta pe viitor cate o secţiune - text (transcris) şi imagine (daca reuşesc să le obţin în format electronic sau daca le scanez).
Dr. Elias,
25 octombrie 2009