Se afișează postările cu eticheta Invataturi. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Invataturi. Afișați toate postările

joi, 5 noiembrie 2009

+Invataturi: Intelepciunea si Abundenta

Exista o povestire vedica straveche, despre un tanar care a plecat in cautarea secretului abundentei. A calatorit multe luni pe drumuri de tara; intr-o zi, pe cand trecea printr-o padure, s-a intalnit cu un maestru spiritual, pe care l-a intrebat daca stie solutia pentru avea bogatie nelimitata si abundenta.

Maestrul spiritual i-a raspuns: “In inima fiecarui om sunt doua zeite – Lakshmi, Zeita Bogatiei, este generoasa si frumoasa. Daca o venerezi, iti poate da comori si bogatii, dar este capricioasa si iti poate retrage sprijinul, fara avertisment. Cealalta zeita este Saraswati, Zeita Intelepciunii. Daca o venerezi pe Saraswati si i te dedici pentru a atinge intelepciunea, Lakshmi va deveni geloasa si iti va acorda mai multa atentie. Cu cat cauti intelepciunea, cu atat mai mult te va urmari Lakshmi, acoperindu-te cu bogatii si abundenta

In timp ce multi oameni isi petrec viata urmarind-o pe Lakshmi – bani, case, masini scumpe si alte simboluri ale bogatiei – adevarata abundenta nu se refera la implinirea listei de dorinte ale eu-lui intr-un interval de timp; este sa stii ca esti constiinta pura, potentialitate pura. Sentimentul de sine se extinde dincolo de identificarea cu eu-l si cu corpul fizic, iar tu te trezesti la natura ta spirituala esentiala. In starea de constiinta extinsa, te eliberezi de credintele limitative si de frici, permitandu-i campului infinit de inteligenta sa iti indeplineasca nevoile si dorintele, cu usurinta, fara efort.

In actualul climat economic, hipnoza in masa bazata pe frica si lipsuri este aproape irezistibila. In loc sa-ti consumi energia mentala cu griji, concentreaza- te sa-ti cultivi bogatia spirituala, entuziasmul si dorinta de a-ti implini potentialul. Cum faci asta? Meditand, conectandu-te la natura ta adevarata, cautand intelepciunea si practicand ceea ce eu numesc Cele Sapte Legi Spirituale ale Succesului. Acestea sunt legile universale ale constientei, care guverneaza orice proces creativ – de la nasterea unui copil, pana la nasterea unei galaxii. Atunci cand te aliniezi cu legile cosmice, devii abundenta fireasca vietii.

Abundenta poate veni sub forma de prietenie, intelepciune, bani, exprimare creatoare, sanatate de fier, relatii de iubire, energie mentala si entuziasm, pace mentala si in infinite alte moduri. Da,r oricum s-ar manifesta bogatia, aceste efecte sunt roadele spontane ale trezirii spirituale – nu sunt ele cele cautate. Bani, realizari, premii – toate acestea sunt produse secundare ale darului adevarat al vietii: dezvaluirea divinitatii din tine.

Cu iubire,
Deepak Chopra


SURSA: Newsletter Humanity's Team www.humanitysteam.ro

luni, 14 septembrie 2009

+ Invataturi: Citat a lui THOTH

[...] Omule, sa nu fii mandru de intelepciunea ta.
Discuta atat cu nestiutorul cat si cu inteleptul.
Daca vine la tine cineva plin de invatatura,
asculta-l cu mare atentie caci intelepciunea e totul.
Sa nu taci cand se vorbeste despre rau caci Adevarul
ca si razele de soare lumineaza totul.
Cel ce nu respecta legea va fi pedepsit, caci
doar prin Lege se elibereaza oamenii.
Nu trebuie sa te temi pentru ca frica este
ceea ce leaga omul de intuneric.
Urmeaza-ti indemnul inimii in timpul vietii.
Fa mai mult decat ti se cere. Cand ai acumulat bogatii,
Urmeaza-ti indemnul inimii
Caci toate acestea nu sunt de nici un folos daca inima ti-e istovita.
Asculta-ti inima cat mai mult. Si sufletul se va bucura.
Cei ce sunt calauziti nu se ratacesc,
Dar cei ce s-au ratacit nu mai pot gasi calea cea dreapta.
Daca traiesti intre oameni, fa ca Iubirea sa fie totul pentru inima ta. [...]

Citat de THOTH ATLANTUL

duminică, 3 mai 2009

+ Aventurile Eroului Trac

Eroul Trac Aries, Leon şi Archaeus
la vânătoare fiarei
Nu prea am mai postat de mult pe blogul meu şi nici nu prea am mai urmarit blogurile preferate, pentru acest lucru îmi cer scuze tuturor celor care îmi urmăriţi postările. Mai departe doresc să anunţ pe cei interesaţi de ceea ce scriu eu că am început să scriu o "mica" poveste a Eroului Trac Aries şi anume "Aventurile Eroului Trac" ce sper să se întindă pe cât mai multe pagini şi să fie înţeleasă de cititori exact aşa cum trebuie deoarece fascinantele sale aventuri transmit învăţaturi folositoare fiecăruia dintre noi. Povestea iniţial conţine aventurile sale din tinereţe alături de iniţierile şi învăţăturile ce le primeşte de la un "şaman" bătrân şi misterios ce posedă o importantă "cantitate", dacă ia-şi putea spune aşa, de Înţelepciune şi Iubire necondiţionată.
De asemenea o să apară în povestire încă de la început şi misteriosul său leu pe nume Leon şi apoi falnicul său cal negru rupt din basme pe nume Archaeus. Alături de acestea doi tânărul nostru erou are parte de cele mai bizare aventuri.
Povestea începe cu descrierea unui loc "magic" şi anume Grădina Eden de unde s-a întors intre oameni misteriosul batrân înţelept ce la învăţat pe eroul nostru tainele Adevarului Suprem.
Gradina Eden este prezentată ca un tarâm al zeilor şi înţeleptilor unde suferinţa nu îşi are locul. Doar cei cu adevărat Luminaţi şi Eliberaţi de ignoranţă şi prostie pot trece poarta de Aur a acestui loc fermecat pe care Eroul Trac îşi doreşte să îl păşească.
Aceasta a fost o umilă şi sărăcăciosă descriere a marilor aventuri a "simbolului" stramoşilor noştrii daci. O să încerc să postez cate un capitol pe masură ce este transcris şi corectat în format electronic.

Elias, 3 mai 2009


PS: În postarea precedentă am folosit denumiri noi ce au acelaşi înţeles cu vechile denumiri. Informaţiile prezentate sunt verificabile aşa că dacă aveţi nelămuriri nu ezitaţi să cereţi răspunsuri!
O zi în pace!

duminică, 22 martie 2009

+ Cei doi Hermes + Anubis şi Marele Lup Alb

Anubis Hermes Trismegistus

Cum spuneam şi în postarea precedentă acum am să revin asupra subiectului Thoth atlantul şi Hermes Trismegistus (Hermes cel de trei ori mare). Am căutat ieri pe internet să văd ce găseşte lumea despre Thoth ca zeu egiptean şi bineînţeles cum era de aşteptat am găsit multe prostii pe lângă informaţia destul de săracă şi de aici şi proasta înclinaţie a omului să tragă concluzii pripite. În orice caz am observat la un moment dat că nu sunt singurul care a spus ca Thoth a fost indentificat greşit cu Hermes aşa că nu mă puteţi acuza că rescriu istoria. O corectez doar!
După cum aţi văzut în comentariile postării trecute cineva a completat faptul că Hermes (Arcadianul ... o să vedeţi de ce) se identifică cu Anubis şacalul negru, zeu-călauză al morţilor şi zeu al îmbălsămarii, slujitor şi fiu în acelaşi timp al lui Osiris în mitologia egipteană.
În paranteză am trecut Arcadianul pentru a sublinia o altă întrupare a lui Hermes Trismegistos care de asemenea a fost şi Marele Lup Alb al dacilor şi mulţi alţii mai mult sau mai puţin importanţi. Hermes Arcadianul a avut ca tată pe Zeus şi era de acelaşi rang cu Anubis îndeplinind funcţii asemănătoare, dar existând o mică diferenţă. La fel este între Hermes Trismegistus şi Marele Lup Alb cu anumite diferenţe.
Apoi Anubis slujea pe un zeu al pamântului şi judecător al morţilor, Osiris, iar Marele Lup Alb îl slujea pe zeul pamântului şi judecător al morţilor, Zalmoxe (Zal = Dumnezeu, moxe de la mokşa = Eliberare/ traducere din limba străveche a dacilor),... astfel de asemanari se pot face multe sau de asemenea se pot observa multe lucruri opuse (polaritatea). Anubis lucra în domeniul lumii de dincolo, iar Marele Lup Alb în lumea aceasta. Anubis era negru, Marele Lup Alb era prin logica alb... Şi şacalul negru era om ce putea deveni şacaş şi Lupul Alb a fost om ce a devenit lup!
Să vedem care este trăsătura principală a fiecăruia şi cea secundară:
Hermes Arcadianul : Principal la interior, secundar la exterior;
Hermes Trismegistos: Principal la exterior, secundar la interior;
Marele Lup Alb: Principal la interior, secundar la exterior;
Anubis(şacalul negru): Principal la exterior, secundar la interior.

Hermes Arcadianul este precum Lupul Alb, dar are funcţii precum Anubis.
Hermes Trismegistus este precum Anubis, dar are funcţii precum Lupul Alb.
Aici se poate vedea chiar foarte clar că se completează "unii pe alţii" (cu "" ce este acelaşi) şi în acelaşi timp toţi patru sunt nemuritori.

Acum ce treabă are Thoth în toată povestea asta? Ei bine el este cel care l-a învăţat pe Anubis tainele lui Ra(o parte din ele bineînţeles) şi a fost entitatea care s-a manifestat prin acesta în diferitele sale întrupări cum ar fi Hermes Trismegistos, Thot preotul egiptean, etc.
După ce ne dăm seama de acest lucru? Hermes în foarte multe din întruparile sale a oferit învăţaturi divine de orgine "solară" sau astrologice, etc, prin intermediul lunii. Marea Operă mai întâi este Lună şi apoi devine Soare. Thoth era discipolul lui RA - Soarele (inima si limba lui RA) şi era simbolizat de Lună.


Alchimiel, 22 martie 2009

joi, 5 februarie 2009

+ Un cuvant despre Shintoism

Nu doresc sa fac o intreaga filosofie asupra religiei Shin-to asa ca doar o sa va deschid apetitul prin cateva vorbe preluate sau personale despre acest cult original si despre cei care au stat la baza formarii acestei ramuri spirituale. Fie ca mai departe sa va imbogatiti cultura voastra generala din mai multe surse cu mult mai bogate decat saracul meu blog.
Astazi citind din Bushido - Codul Samurailor de Inazo Nitobe m-am gandit sa impartasesc cateva pasaje despre relgia predominanta a niponilor. Sper ca aceste cuvinte sa fie apreciate la adevarata lor valoare ca sa nu se ajunga la acele criticile ignorante neargumentate si lipsite de o baza stabila in cunoasterea acestei culturi.

"[...] Teologia shintoista nu cuprinde dogma "pacatului originar", a lui Adam si Eva. Dimpotriva, propovaduieste bunatatea inascuta a omului si puritatea divina a sufletului omenesc, adorandu-l ca pe aluatul din care se inalta divinitatea.
Oricine a putut observa ca templele shintoiste sunt lipsite de obiecte de adoratie si ca numai o oglinda foarte simpla atarna in sanctuar.
Prezenta acestei oglinzi este usor de explicat: ea simbolizeaza sufletul omenesc care, atunci cand este perfect linistit si curat, reflecta adevarata imagine a Dumnezeirii. Daca cineva se inclina intr-un templu shintoist, vede imaginea sa proprie reflectata pe suprafata lucitoare a acestei oglinzi si actul inchinarii este echivalent vechii prescriptii: "Cunoaste-te pe tine insuti!"[...]
[...] Pentru noi, japonezii, patria noastra este mai mult decat tara si glia din care se extrage aur si pe care cresc cereale. Japonia este lacasul sacru al zeilor si al spiritelor stramosilor nostri;[...]"
[...]Shinto pune in vedere cele doua caracteristici predominante ale vietii emotionale a rasei noastre(nipona): patriotismul si dinasticismul.[...]
[...]Shintoismul nu a avut niciodata pretentia de a constitui un sistem filosofic sau o teologie rationala, ci alcatuieste temelia pe care se sprijina instinctul national[...]

Bushido - Codul Samurailor de INAZO NITOBE -din Capitolul "Izvoarele Bushido-ului"
(gasiti la Categoria "Carti Recomandate" despre aceasta carte si un link catre editura ce o comercializeaza)



Shin-to = Calea Zeilor (acelasi sens cu Da.Ksha - Calea Zeilor sau Tara Zeilor)

Cu fiecare cuvant care il citesc despre aceasta cultura imi creste respectul pentru reprezentantii ei. Simpla spiritualitate si credinta a acestui popor a asigurat dezvoltarea neconditionata a unei culturi originale avand ca simbol gingasele flori ale ciresului si katana ucigasa (sabia de samurai) ce reprezenta sufletul samuraiului inscris pe drumul spre satori (iluminare).
Nu doresc ca pe pamantul nostru sa se intample la fel deoarece sunt credincios culturii mele stramosesti, ci doar sa se reinvie acea constiinta colectiva a stramosilor in care toti suntem egal responsabili fata de Da.Ksha noastra (Dacia de ieri, Romania de azi).

Amin!


PS: Carte pentru cei interesati: SHINTO - Calea Zeilor de Simu Octavian

marți, 3 februarie 2009

+ Alchimie 6: Invataturi ale lui Paracelsus


Paracelsus a fost un creştin în adevăratul sens al cuvântului şi a căutat întotdeauna să‑şi susţină con­cepţiile cu ajutorul citatelor din Biblie. El întreba:

„Ce este oare o filozofie care nu‑i sprijinită de revelaţia spirituală? Moise nu a încercat să‑şi expună doctrina într‑un stil direct, material, ci el a scris folosind un stil teologic special, pentru a se putea adresa simţirii şi pentru a trezi credinţa în sufletul oamenilor simpli. Omul de ştiinţă, spre deosebire de teolog, nu se încrede în simţuri, ci doar în experienţele sale, deoarece ştiinţa fizică se ocupă de fenomene şi nu de credinţă. Evreii, de altfel, nu au prea multe cunoştinţe despre ştiinţele naturale, şi, ca popor, ei au fost întotdeauna mai ignoranţi decât alţii din acest punct de vedere.

Credinţa este o stea luminoasă care îl ajută pe cercetător să dezlege misterele naturii. Trebuie să căutaţi centrul vostru de greutate în Dumnezeu şi să vă bazaţi încre­derea pe o credinţă divină, sinceră, curată şi puternică, şi să‑i rămâneţi credincioşi cu toată inima, cu tot sufletul, cu toată simţirea şi cu tot cugetul. Dacă veţi avea o asemenea credinţă, Dumnezeu (înţelepciunea) nu vă va ascunde adevărul Lui, ci vă va dezvălui operele sale într‑un mod credibil, vizibil şi consolator. Tot ce se întâmplă (pe lume) se produce din voinţa lui Dumnezeu. Conştiinţa este facultatea pe care am primit‑o de la Dumnezeu, şi în care noi trebuie să vedem propriul nostru chip. De aceea se cuvine să facem doar ce ne învaţă conştiinţa, nimic altceva.

Cel care nu se va aprinde el însuşi nu va fi luminat de Dumnezeu, căci Dumnezeu l‑a înzestrat cu o conştiinţă în care să aibă o încredere absolută. A învăţa de la alţii, a accepta ideile altora, a acţiona într‑un anumit fel doar pentru că şi alţii procedează astfel, este o ispită. Aşadar, credinţa în lucrurile pământeşti trebuie să se sprijine pe Sfânta scriptură şi pe învăţăturile lui Christos, şi atunci ea va sta pe baze trainice. De aceea va trebui să punem temelia şi piatra unghiulară a înţelepciunii noastre pe puncte de sprijin solide. Primul punct este Rugăciunea sau dorinţa puternică şi aspiraţia spre tot ce este bine. Este necesar să cercetăm şi să batem, şi în felul acesta să ne adresăm cererea Celui Atotputernic din noi, şi să‑I amintim de promisiunile Sale, păstrându‑le treze. Dacă vom face acest lucru în chip potrivit şi cu o inimă sinceră şi curată, vom căpăta ceea ce am cerut, şi vom afla ceea ce am căutat. Porţile Celui Veşnic, care au fost închise înaintea noastră, se vor deschide, şi tot ce a fost ascuns înaintea privirii noastre va ieşi la lumină. Următorul punct este Credinţa: nu simpla credinţă în ceva care poate fi sau nu adevărat, ci o credinţă bazată pe o cunoaştere şi o încredere nestrămutată, o credinţă care poate să mute munţii din loc şi să‑i arunce în mare, o credinţă care poate să facă totul, aşa cum Christos însuşi a mărturisit. Cel de‑al treilea punct este Imaginaţia; dacă puterea aceasta ia naştere în sufletele noastre, nu vom avea nici o dificultate în a o armoniza cu credinţa noastră. O persoană, care e cufundată adânc în gânduri, şi, ca să spunem aşa, retrasă în propriul său suflet, se aseamănă cu cineva care şi‑a pierdut minţile, iar lumea se uită la el ca la un nebun. Dar, în conştiinţa Celui Atotputernic, el este un înţelept; este, cu alte cuvinte, prietenul intim al lui Dumnezeu, şi el cunoaşte mult mai multe taine ale lui Dumnezeu decât toţi aceia care primesc învăţătura lor superficială pe căile simţurilor, căci el poate ajunge la Dumnezeu prin sufletul lui, la Christos prin credinţă, şi atrage la sine Duhul Sfânt printr‑o imaginaţie înflăcărată, în felul acesta noi putem deveni asemeni Apostolilor şi nu ne‑am mai teme nici de moarte, nici de închisoare şi nu vom mai suferi din cauza torturii, nici de oboseală, nici de foame şi nici de nimic altceva."


Extras din "Paracelsus - viata si invatatura" de Franz Hartmann

duminică, 1 februarie 2009

+ Invataturi: Citate de Mahatma Gandhi

Citate de Mahatma (=Suflet Mare in hindusa)Gandhi:

"Dacă ai dreptate îţi poţi permite să ai răbdare. Dacă nu ai dreptate nu îţi poţi pemite să ţi-o pierzi."

"Prima oară or să te rabde, apoi or să râdă de tine, apoi vor lupta împotriva ta, apoi vei câştiga."
"Trăieşte de parcă azi va fi ultima ta zi de viaţă. Învaţă de parcă ai trăi veşnic."
"Cei slabi niciodată nu iartă. Iertarea e puterea celori tari."
"Urăşte păcatul şi iubeşte pe păcătoşi."
"Fii tu schimbarea pe care vrei să o vezi în lume."
"În focul iubirii şi fierul cel mai tare se înmoaie."
"Teoria "ochi pentru ochi" duce la orbirea lumii."
"Viaţa nu înseamnă doar să mărim viteza."
"Este mai greu să învingem pasiunile invizibile decât să cucerim lumea cu arme vizibile."
"Cultura fiecărei naţiuni să intre în casa mea. Dar nici una să nu încerce să mă dezrădăcineze."
"Este legea iubirii cea care conduce omenirea."

sâmbătă, 31 ianuarie 2009

+ Invataturi: Doi Embrioni Umani!

Discutie intre doi embrioni umani (gemeni in burta mamei) 

- Si tu crezi in viata de dupa nastere? 
- Desigur. Dupa nastere trebuie sa urmeze ceva. Probabil ca ne aflam aici tocmai pentru a ne pregati pentru ceea ce urmeaza. 
- Ce prostie! Dupa nastere nu urmeaza nimic. Si, de altfel, cum ar putea sa arate? 
- Nu stiu exact, dar desigur ca va fi mai multa lumina decat aici. Poate ca vom umbla pe propriile picioare si vom manca cu propria gura. 
- Ce tampenie! Nu se poate sa umbli. Iar ca sa mananci cu gura, chiar ca ar fi de ras! Doar noi mancam prin cordonul ombilical… Insa ia sa iti spun eu ceva: putem exclude viata de dupa nastere, pentru ca deja acum e prea scurt cordonul ombilical. 
- Ba da, ba da, cu siguranta va fi ceva. Insa, probabil, ceva mai altfel decat ne-am obisnuit aici. 
- Pai de acolo nu s-a intors nimeni. Odata cu nasterea, viata se termina, pur si simplu. De altfel, viata nu este altceva decat o permanenta inghesuiala, in intuneric. 
- Eu nu stiu exact, cum va fi, daca ne vom naste, dar desigur ca o vom gasi pe MAMA, iar ea va avea grija de noi. 
- Pe mama? Tu crezi in mama? Si dupa tine, unde ar putea ea sa fie? 
- Pai oriunde, in jurul nostru. Doar traim in ea si prin ea. Fara ea, nu am fi deloc. 
- Eu nu cred asta! Eu nu am vazut nicicand, nici un fel de mama, asa ca e evident ca nu exista. 
- Dar, uneori, cand suntem in liniste, o auzim cum canta, simtim cum mangaie lumea din jurul nostru. Stii, eu cred ca viata adevarata ne asteapta abia de acum incolo!


autor necunoscut

+ Invataturi: Samuraiul Intelept

Ce daruri accepti?

Langa Tokio traia un vestit razboinic Samurai, care a decis sa-i indrume pe cei tineri in budismul Zen. Se spune ca in ciuda varstei inaintate, el putea infrange orice adversar.

Intr-o dupa-amiaza, un luptator - cunoscut pentru lipsa lui de scrupule - a ajuns in localitatea unde traia batranul Samurai. Era cunoscut pentru tehnicile lui de a provoca la lupta, astepta pana cand adversarul facea prima miscare si apoi contraataca cu viteza.

Tanarul luptator nu pierduse inca nici o lupta. Auzind de reputatia Samuraiului, a decis sa-l invinga pentru a-si mari faima.

Toti studentii erau impotriva luptei, dar batranul Samurai a acceptat provocarea. S-au adunat toti in piata din centrul orasului, iar tanarul a inceput sa-l insulte pe Samurai. A aruncat cateva pietre in directia lui, l-a scuipat in fata, i-a aruncat toate insultele ce exista sub soare, i-a insultat pana si pe stramosii sai.

Timp de cateva ore, a facut totul pentru a-l provoca pe maestru, dar batranul ramanea impasibil. La sfarsitul dupa-amiezii, simtindu-se obosit si umilit, razboinicul a abandonat si a plecat.

Deceptionati de faptul ca maestrul primise atat de multe insulte si provocari, studentii l-au intrebat:

- Cum ai putut rabda atat de multa umilinta? De ce nu ti-ai folosit spada, chiar daca stiai ca ai fi pierdut, in loc sa-ti expui lasitatea in fata tuturor?

Daca cineva vine la tine cu un dar si tu nu il primesti, cui apartine darul? intreba Samuraiul.

-Celui care ti l-a oferit, replica unul dintre discipoli.

- La fel si cu orice manie, insulta sau invidie, spuse maestrul. Cand nu sunt acceptate, continua sa apartina celui care le-a purtat.


In viata de zi cu zi sunt nenumarate situatiile in care ne trezim prinsi fara sa vrem in tot felul de situatii nedorite.

Fiecare clipa isi are darul ei. Unele daruri ne sunt de folos, altele ne incurca. Totul depinde de noi. Putem alege sa acceptam orice dar si sa ne lasam atrasi in jocul altora, sau sa fim selectivi. si sa acceptam doar acele daruri care ne ajuta in cresterea noastra.

sâmbătă, 24 ianuarie 2009

+ Invataturi: Legenda Divinitatii Omului

O legenda veche spune ca mai demult oamenii erau buni. Dar au profitat atat de mult de puterea divina din ei incat stapanul tuturor zeilor a decis sa le ia aceasta putere si sa o ascunda intr-un loc unde va fi imposibil de gasit. Tot ce i-a ramas sa faca era sa gaseasca ascunzatoarea potrivita.
A fost convocat consiliul zeilor pentru a se gasi solutia. Zeii au sugerat:
-De ce sa nu ingropam puterile omului in pamant?
Brahma a raspuns:
-Nu, nu vom face asta pentru ca omul va sapa adanc si le va gasi…
Atunci zeii au spus:
-In acest caz, sa le trimitem divinitatea pe cel mai adanc fund al oceanului!
Dar Brahma a raspuns din nou:
-Mai devreme sau mai tarziu omul va explora adancurile oceanului si cu siguranta ca o vor gasi si o vor aduce la suprafata…
Atunci zeii s-au aratat invinsi:
-Nici pamantul, nici oceanul nu sunt locuri unde puterea divina sa fie in siguranta, insa alte idei de ascunzatoare nu mai avem.
Brahma a exclamat dintr-o data:
-Iata ce vom face cu divinitatea omului! O vom ascunde adanc inauntrul lui, pentru ca este singurul loc unde nu va cauta.
De atunci incoace, conform legendei, omul a cautat in toata lumea, a explorat, a urcat si a sapat cautand… ceva ce a fost in tot acest timp inauntrul lui.

Dupa Eric Butterworth

vineri, 16 ianuarie 2009

+ Invataturi: Tao

Tao, nu trebuie căutat în afara sau în lăuntrul fiinţei tale. Indiferent de doctrina sau curentul religios la care eşti logat, ai tendinţa să-l cauţi pe Dumnezeu, taman acolo unde nu-i este locul. Această căutare haotică, a unui ceva intuit sau a unui ideal, cred că este iluzia cea mai urâtă, pe care omul trebuie să o îndepărteze de fiinţa lui. Tao, nu se supune senzorialului cu care am fost obişnuiţi. Că este cunoaştere experimentală, corporală, că este una verbală sau mentală, Tao, nu este de atins cu nicio ştiinţă, filozofie sau "covalenţă", specifică tipologiei umane. Tao, ca să fie palpabil, are nevoie prima dată de tine omule! Vrea ca prima dată să te câştigi şi să descoperi primele două valori esenţiale ...Puterea de a FI şi Puterea de a Crede!

În momentul când ai accesat această cunoaştere personală, abia atunci începe adevărata alchimie, trezire. O alchimie bazată pe trăirea şi cunoaştere celor două coordonate universale. Coordonata orizontală, componentă palpabilă, vizibilă, asimiliată de multe ori cu realitatea. Şi o coordonată verticală, invizibilă, liberă, identic asimililată cu iluzia. Materie şi energie, vizibil şi invizibil, realitate şi iluzie. Pământ şi Cer, iar la mijlocOMUL ... care se poate aşeza în faţa lui Tao, în faţa lui Dumnezeu, într-o singură, unică ipostază ...
... cuvânt, cuvinte şi tăcere, o alchimie pe care practicantul de taiji, trebuie să o desăvârşească printr-o aşteptare serafică. "De aceea înţeleptul, practică învăţarea, fără cuvinte" - text din TaoTeKing.

www.mizuno.ro

sâmbătă, 10 ianuarie 2009

+ Invataruri: Sunt o cescuta!

O familie, a plecat intr-o excursie in Anglia pentru a cumpara ceva dintr-un frumos magazin de antichitati pentru celebrarea celei de a 25-a aniversari de la casatorie.

Amandorura le placeau antichitatile si produsele din argila, ceramice, in special cestile de ceai.
Au observat o ceasca exceptionala si au intrebat:”Putem sa vedem cescuta aceea? Nu am vazut niciodata o ceva atat de frumos.”
In timp ce doamna le oferea ceea ce cerusera, cescuta de ceai a inceput sa vorbeasca: “Voi nu puteti sa intelegeti. Nu am fost de la inceput o cescuta de ceai.Candva am fost doar un bulgare de argila rosie. Stapanul m-a luat si m-a rulat, m-a batut tare, m-a framantat in repetate randuri iar eu am strigat: “Nu face asta!”,“Nu-mi place!” “Lasa-ma in pace,” dar el a zambit doar, si a spus cu blandete:“Inca nu!”
Apoi, ah! Am fost asezata pe o roata si am fost invartita, invartita, invartita.”Opreste!” Ametesc! O sa-mi fie rau!” am strigat. Dar stapanul doar a dat din cap si a spus, linistit;”Inca nu.” M-a invartit,
m-a framantat si m-a lovit si m-a modelat pana a obtinut forma care i-a convenit si apoi m-a bagat in cuptor. Niciodata nu am simtit atata caldura. Am strigat, am batut si am izbit usa . “Ajutor! Scoate-ma de aici!” Puteam sa-l vad printr-o deschizatura si puteam citi pe buzele sale in timp ce clatina din cap dintr-o parte in alta:”Inca nu.” Cand ma gandeam ca nu voi mai rezista inca un minut, usa s-a deschis. Cu atentie m-a scos afara si m-a pus pe raft… am inceput sa ma racoresc. O, ma simteam atat de bine!” Ei, asa este mult mai bine” m-am gandit. Dar, dupa ce m-am racorit, m-a luat, m-a periat si m-a colorat peste tot… mirosurile erau oribile. Am crezut ca ma sufoc. “O, te rog, inceteaza, inceteaza, am strigat!” EL doar a dat din cap si a spus: “Inca nu!”

Apoi, deodata m-a pus din nou in cuptor. Numai ca acum nu a mai fost ca prima data. Era de doua ori mai fierbinte si stiam ca ma voi sufoca. L-am rugat. Am, insistat. Am strigat. am plans, eram convinsa ca nu voi reusi. Eram gata sa renunt. Chiar atunci usa s-a deschis si EL m-a scos afara si, din nou, m-a asezat pe raft, unde m-am racorit si am asteptat si am asteptat intrebandu-ma:”Oare ce are de gand sa-mi mai faca?”

O ora mai tarziu mi-a dat o oglinda si a spus:”Uita-te la tine.” Si m-am uitat. Aceea nu sunt eu; aceea nu pot fi eu. Este frumoasa. Sunt frumoasa!!!

El a vorbit bland: “ Vreau sa tii minte, stiu ca a durut cand ai fost rulata, framantata, lovita, invartita dar daca te-as fi lasat singura te-ai fi uscat. Stiu ca ai ametit cand te-am invartit pe roata dar daca m-as fi oprit te-ai fi desfacut bucatele, te-ai fi faramitat. Stiu ca a durut si ca a fost foarte cald in cuptor si neplacut, dar a trebuit sa te pun acolo, altfel te-ai fi crapat. Stiu ca mirosurile nu ti-au facut bine cand te-am periat si te-am colorat peste tot, dar daca nu as fi facut asta niciodata nu te-ai fi calit cu adevarat. Nu ai fi avut stralucire in viata. Daca nu te-as fi bagat pentru a doua oara in cuptor, nu ai fi supravietuit prea mult fiindca acea intarire nu ar fi tinut. Acum esti un produs finit. Acum esti ceea ce am avut in minte prima data cand am inceput sa lucrez cu tine.”

Morala este aceasta: Dumnezeu stie ce face cu fiecare dintre noi. EL este OLARUL, iar noi suntem argila LUI. EL ne va modela, ne va face si ne va expune la presiunile necesare pentru a fi lucrari perfecte care sa implineasca buna, placuta sfanta SA voie.

Daca viata pare grea, si esti lovit, batut, si impins aproape fara mila; cand lumea ti pare ca se invarteste necontrolat; cand simti ca esti intr-o suferinta ingrozitoare, cand viata pare cumplita fa-ti un ceai si bea-l din cea mai draguta ceasca, aseaza-te si gandeste-te la cele citite aici si apoi, discuta putin cu OLARUL.

“Asta imi este toata misiunea si rostul pe pamant, pentru care m-a inzestrat cu daruri – desi eu sunt nevrednic. Pentru asta sunt solicitat în toate partile, ca sa propovaduiesc iubirea lui Dumnezeu si sfintirea oamenilor prin iubire.De alte ganduri si rosturi sunt strain.” Pr.Arsenie Boca


Preluat de pe Blogul Relaxare