Deşertul Cunoaşterii
Un an în plus, o clipă pe hârtie
Cu lucruri simple şi frumoase
Ce se aşează-n vis ca temelie
Printre dune de învăţături alese.
Acum sunt unele şi mâine altele
Se preschimbă deşertu-ntruna.
Luna hartă îmi scrie în stele
Să nu mă rătăcesc de vre-una.
Aşa mă plimb şi văd nisipul
Mai bate-un vânt şi-l spulberă,
În lături se iveşte esenţialul
Că deşertul e o vietate rară.
De este ici sau colo-n zare,
Deşertul e tot una în departare.
Vântul e suflarea lui de viaţă,
Dar ca întreg el te bagă-n ceaţă.
Elias, 13 aprilie - 8 mai 2009
O vara plina de Lumina!
RăspundețiȘtergereImi plce ceeace scrii esti un sensibil...continua sa dai frau liber imgainatie, spune ce gandesti si fi tu!
.´. dan izvernariu
Vara 6009 /Solstitiu