Tao, nu trebuie căutat în afara sau în lăuntrul fiinţei tale. Indiferent de doctrina sau curentul religios la care eşti logat, ai tendinţa să-l cauţi pe Dumnezeu, taman acolo unde nu-i este locul. Această căutare haotică, a unui ceva intuit sau a unui ideal, cred că este iluzia cea mai urâtă, pe care omul trebuie să o îndepărteze de fiinţa lui. Tao, nu se supune senzorialului cu care am fost obişnuiţi. Că este cunoaştere experimentală, corporală, că este una verbală sau mentală, Tao, nu este de atins cu nicio ştiinţă, filozofie sau "covalenţă", specifică tipologiei umane. Tao, ca să fie palpabil, are nevoie prima dată de tine omule! Vrea ca prima dată să te câştigi şi să descoperi primele două valori esenţiale ...Puterea de a FI şi Puterea de a Crede!
În momentul când ai accesat această cunoaştere personală, abia atunci începe adevărata alchimie, trezire. O alchimie bazată pe trăirea şi cunoaştere celor două coordonate universale. Coordonata orizontală, componentă palpabilă, vizibilă, asimiliată de multe ori cu realitatea. Şi o coordonată verticală, invizibilă, liberă, identic asimililată cu iluzia. Materie şi energie, vizibil şi invizibil, realitate şi iluzie. Pământ şi Cer, iar la mijlocOMUL ... care se poate aşeza în faţa lui Tao, în faţa lui Dumnezeu, într-o singură, unică ipostază ... ... cuvânt, cuvinte şi tăcere, o alchimie pe care practicantul de taiji, trebuie să o desăvârşească printr-o aşteptare serafică. "De aceea înţeleptul, practică învăţarea, fără cuvinte" - text din TaoTeKing.
www.mizuno.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu